BNR: Balanţa de plăţi şi datoria externă – decembrie 2016

În perioada ianuarie – decembrie 2016p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 4 118 milioane euro, comparativ cu 1 943 milioane euro în perioada ianuarie – decembrie 2015; în structură, balanţa bunurilor şi balanţa veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 1 505 milioane euro, respectiv cu 1 087 milioane euro, balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 345 milioane euro, iar balanța serviciilor un excedent mai mare cu 762 milioane euro.

– milioane euro –

	ianuarie – decembrie 2015p			ianuarie – decembrie 2016p
	CREDIT	DEBIT	SOLD	CREDIT	DEBIT	SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C)	73 795	75 738	-1 943	77 585	81 703	-4 118
A. Bunuri şi servicii	65 741	66 741	-1 000	69 730	71 473	-1 743
a. Bunuri	49 099	56 893	-7 794	52 101	61 400	-9 299
b. Servicii	16 642	9 848	6 794	17 629	10 073	7 556
– servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor	2 567	172	2 395	2 628	190	2 438
– transport	5 204	1 796	3 408	5 478	1 892	3 586
– turism – călătorii	1 542	1 855	– 313	1 562	1 923	– 361
– alte servicii	7 329	6 025	1 304	7 961	6 068	1 893
B. Venituri primare	2 353	6 091	-3 738	2 758	7 583	-4 825
C. Venituri secundare	5 701	2 906	2 795	5 097	2 647	2 450

p – Date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 4 081 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3 899 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 182 milioane euro.

Datoria externă pe termen lung a însumat 69 116 milioane euro la 31 decembrie 2016 (74,7 la sută din total datorie externă), în scădere cu 2,0 la sută față de 31 decembrie 2015.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2016 nivelul de 23 416 milioane euro (25,3 la sută din total datorie externă), în creştere cu 17,8 la sută faţă de 31 decembrie 2015.

În perioada ianuarie – decembrie 2016, datoria externă totală a crescut cu 2 098 milioane euro; în structură, datoria publică a crescut cu 927 milioane euro, în timp ce datoria negarantată public a crescut cu 1 473 milioane euro şi datoria autorităţii monetare s-a redus cu 302 milioane euro.

Datoria externă a României la 31 decembrie 2016
şi serviciul datoriei externe în perioada ianuarie – decembrie 2016

– milioane euro –

	Datoria externă		Serviciul datoriei externe în perioada ianuarie – decembrie 2016p
	Sold la 31.12.2015p	Sold la 31.12.2016p
I. Datoria externă pe termen lung	70 558	69 116	17 589
I.1. Datoria publică	31 610	32 239	5 867
I.1.1. Datoria publică directă, din care:	30 941	31 693	5 723
I.1.1.1. Împrumuturi de la FMI	0	0	0
I.1.2. Datoria garantată public	669	546	144
I.2. Datoria negarantată public, din care:	37 574	35 622	11 587
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor	4 880	3 794	1 558
I.3. Datoria autorităţii monetare, din care:	1 374	1 255	135
I.3.1. Împrumuturi de la FMI	122	0	123
I.3.2. Alocări de DST de la FMI	1 252	1 255	12
II. Datoria externă pe termen scurt	19 876	23 416	36 263e
Total datorie externă (I+II)	90 434	92 532	53 852

e – date estimate
p – date provizorii

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 25,2 la sută în perioada ianuarie – decembrie 2016, comparativ cu 38,5 la sută în anul 2015. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 decembrie 2016 a fost de 6,4 luni, nivel comparabil cu cel de la 31 decembrie 2015.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 decembrie 2016 a fost de 90,1 la sută, comparativ cu 97,9 la sută la 31 decembrie 2015.

Precizări metodologice

1. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe. Principalele deosebiri dintre BPM6 şi versiunea anterioară a manualului, BPM5 se regăsesc în documentul: Implementarea noilor standarde metodologice în statisticile elaborate de BNR
2. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
   2.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB de 1,0430 determinat de INS: INS – Actualizarea coeficientului CIF/FOB. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
   2.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
   2.3. Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenţii);
   2.4. Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice;
3. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
4. Soldul datoriei externe publice este calculat pe bază cash (nu include dobânda acumulată şi care nu a ajuns la scadenţă). Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, în baza legislaţiei privind datoria publică, inclusiv cele primite de MFP conform OUG nr. 99/2009 privind ratificarea Acordului Stand-By dintre România şi FMI, precum şi titlurile de stat cumpărate de nerezidenţi – calculate la valoarea de piaţă. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei privind datoria publică. Împrumuturile de la FMI (pct. I.3.1 din tabel) reprezintă sumele trase în baza Acordului Stand-By cu România, exclusiv sumele primite de MFP de la FMI conform OUG nr. 99/2009 (punctul I.1.1.1 din tabel). Conform BPM6, alocările de DST de la FMI (pct. I.3.2 din tabel) sunt clasificate ca datorie externă pe termen lung.
5. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung şi exportul de bunuri şi servicii.
6. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
7. Datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală reprezintă soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plăţile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni.
8. Datele de balanţă de plăţi sunt revizuite lunar; pentru a vizualiza datele revizuite aferente lunilor anterioare, precum și seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 transpuse în metodologia BPM6, se poate accesa: Baza de date interactivă.

Banca Centrală Europeană a lansat „Our Statistics” – un website conceput în cooperare cu băncile centrale naționale din Eurosistem, prin care statisticile sale devin mai accesibile. Acesta poate fi accesat la adresa: https://www.euro-area-statistics.org/?lg=ro