COMUNICAT - Fondul de investiţii britanic Carlson Ventures International, proprietarul Nachbar Services Limited, societate care controleazǎ 14,0250% din capitalul social al Oltchim, ia în considerare posibilitatea retragerii investiţiei sale în Oltchim SA şi vânzarea acţiunilor pe care le deţine la combinatul chimic.
Mircia Gutău, PRIMARUL municipiului Râmnicu Vâlcea, condamnat în mod nedrept la trei ani şi jumătate de închisoare, a fost eliberat condiţionat în urma deciziei Tribunalului Mehedinţi.
La ieşirea din penitenciarul Drobeta Turnu Severin, Gutău a declarat că a făcut închisoare nevinovat. "A fost o făcătură, am făcut închisoare nevinovat, a fost o bătălie a preşedintelui Traian Băsescu cu justiţia, a câştigat justiţia, cu ghilimelele de rigoare. Spun acest lucru pentru că, de-a lungul procesului meu, 15 judecători au spus că fapta nu există. De exemplu, prima judecătoare, de la Tribunalul Bucureşti, a spus că nu există nici măcar indicii sau probă", a declarat Mircia Gutău.
COMUNICAT de PRESĂ PCC SE şi Carlson Ventures vor demara acţiuni legale împotriva societăţii Dumitraşcu, Mărculescu şi Asociaţii pentru încercarea de estorcare prin fraudă, utilizarea şantajului şi prejudicii aduse imaginii PCC SE şi Carlson Ventures
PCC SE şi Carlson nu intenţionează să facă o ofertă publică pentru preluarea Oltchim
PCC SE şi Carlson Ventures vor depune în comun o plângere în instanţele din România şi vor demara acţiuni legale împotriva societăţii Dumitraşcu, Mărculescu şi Asociații ("DM Partners"), pentru încercarea acestei companii de estorcare prin fraudă a unei plăţi, pentru utilizarea şantajului şi prejudicii aduse imaginii companiilor PCC SE şi Carlson Ventures.
Discursul președintelui Organizației Teritoriale UDMR Ciuc, Consiliului Administrațiilor Locale și al Consiliului Județean Harghita, Borboly Csaba, ținut la Târgu Mureș în data de 25 iunie 2011, cu ocazia Consiliului Reprezentanților Unionali.
Stimate Doamne,
Stimaţi Domni,
Evenimentele ultimelor două săptămâni, cu toate că în mulți au provocat teamă, indignare, după părerea mea s-ar putea dovedi utile în privința proceselor comunitare, structurii de stat și a modernizării României. De aceea consider că disputele ultimelor săptămâni au avut folosul lor, deoarece au decis chestiunea satelor și județelor ca elemente de bază ale sistemului de administrație publică al țării pentru o perioadă lungă de timp.
Totodată sper că comasarea satelor nu va mai fi dezbătută, deoarece ca urmare a acestei comasări s-ar bloca acele programe de dezvoltare, acele operațiuni de salvare a micilor sate aflate în derulare, a căror rezultate se văd deja. Comasarea satelor ar fi urmată de închiderea școlilor, grădinițelor, dispensarelor rurale, care la rândul lor ar cauza migraţie, decăderea socială a regiunii și degradarea.
PCC SE şi Carlson Ventures International au semnat, vineri, 17 iunie 2011, un Memorandum prin care au consimţit să acţioneze concertat cu privire la Oltchim SA
PCC SE şi Carlson Ventures International informează piaţa şi mass media că, la data de 17.06.2011, ambele companii au convenit şi au semnat în faţa unui notar public un Memorandum ce stabileşte cadrul unei poziţii comune cu privire la Oltchim. În urma acordului de a acţiona concertat şi de a colabora îndeaproape cu privire la Oltchim SA, PCC SE şi Carlson deţin împreună, la această dată, 31,3072% din capitalul social al Oltchim, deţinere cu privire la care CNVM şi Bursa de Valori Bucureşti au fost notificate imediat.
PCC SE deţine un număr de 59.314.762 acţiuni ordinare la Oltchim, reprezentând 17,2822% din capitalul social al Oltchim, în timp ce Carlson, prin societatea sa Nachbar Services deţine un număr de 48.135.504 acţiuni ordinare la Oltchim, ceea ce reprezintă 14,0250% din capitalul social al Oltchim.
Ce ar spune Antenele, Realitatea, Ponta sau Antonescu dacă am propune un singur minister ca să gestioneze fondurile europene?
Am citit cu interes interviul din Adevărul al ministrului Dezvoltării Regionale din Polonia, doamna Elzbieta Bienkowska. O discuţie aplicată şi extrem de utilă am avut acum o lună, când ne-am întâlnit la Bucureşti. Conduce acelaşi minister şi e clar că Polonia are o interesantă experienţă a atragerii fondurilor europene.
Tocmai de aceea, vreau să fac câteva comentarii faţă de poziţionările cele mai importante din interviul amintit. Să le luăm pe rând, ca să vedem care sunt „secretele” Poloniei.
Cu cardurile de credit Euroline American Express vacanţa de vară e la îndemână.
Vara aceasta cardurile de credit Euroline American Express şi Euroline fac clienţilor cadou o vacanţă în rate, fără dobândă, fie că aceştia îsi doresc un sejur complet, excursii sau doar city break-uri. În perioada 16 iunie – 31 august 2011 posesorii de carduri de credit Euroline American Express si Euroline au posibilitatea de a îsi achita mult-asteptata vacantă de vară în rate fără dobândă, la agentiile de turism ori hotelurile partenere de la mare sau munte.
Şi pentru că vacanţa de vară înseamnă mult mai mult decât rezervări la hoteluri, Euroline oferă şi avantajul de a face cumpărăturile de concediu în rate fără dobândă in peste 2000 de locatii comerciale. De exemplu, aparatul foto sau camera video ți le poți cumpăra de la magazinele Altex, Domo, eMag F64, Flanco, Media Galaxy şi Real în 4 sau 8 rate fără dobândă.
BĂLAN LAURENŢIU IONUŢ, ofiţer de poliţie judiciară în cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Argeş – Serviciul Poliţiei Rutiere, SILVEANU FLORIAN MIRCEA, NEGRILĂ FLORIN, LAZĂR SORIN VICTOR, MARIN COSTACHE TUDOREL, ILIE IONEL şi FOIA MARIUS au fost acuzaţi pentru trafic de influenţă.
În perioada martie – mai 2008, Silveanu Florian Mircea a pretins şi a primit efectiv de la Negrilă Florin, Lazăr Sorin Victor şi Marin Costache Tudorel suma totală de 12.300 euro şi 200 lei, prin intermediul lui Ilie Ionel şi a lui Foia Marius. Silveanu Florian Mircea s-a prevalat de o influenţă reală asupra funcţionarilor din cadrul Serviciului Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Argeş şi a pretins şi primit banii pentru a-i determina pe aceştia să înlesnească obţinerea în mod fraudulos a permiselor de conducere de către Negrilă Florin, Lazăr Sorin Victor şi Marin Costache Tudorel.
Presedintele Consiliului Judetean Harghita, Borboly Csaba: "Reforma judeţelor?"
Pe parcursul zilei de ieri mai mulţi ziarişti m-au întrebat despre propunerea primului ministru Emil Boc referitoare la înfiinţarea celor opt judeţe N-am avut timp să mă ocup de această problemă, pentru că am fost pe teren, şi am citit informaţiile de presă seara. Spun informaţii de presă pentru că deşi sunt preşedintele consiliului pentru administraţie locală al UDMR, nu numai că n-am auzit de propunerea guvernamentală, dar nici măcar n-am auzit despre această idee.
Desigur, la noi nu este un motiv de excludere ca o idee să devină lege, cred însă că reorganizarea administrativă a ţării este o problemă care necesită un guvern cu un sprijin masiv, iar pe de altă parte o concepţie elaborată de comun acord cu cei interesaţi respectiv experţii, iar cel mai important este stabilirea unui consens pe planul opiniei publice.
Parlamentul European introduce principiul "poluatorul plăteşte"
Revizuirea regulilor de taxare pentru transportul rutier de marfă ("Eurovigneta") va include plata de către transportatori a costului poluării atmosferice şi sonore, în plus faţă de taxa pentru utilizarea autostrăzilor.
Textul adoptat marţi de către deputaţii europeni garantează faptul că veniturile obţinute din aceste taxe vor fi utilizate pentru finanţarea în viitor a unui sistem de transporturi mai performante şi mai puţin poluante.
Până la stingerea incendiului au ars circa 60 kg de documente din arhiva unei societăţi comerciale.
Pompierii militari din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă General Magheru al judeţului Vâlcea au intervenit în data de 6 iunie 2011, la ora 10.08 pentru stingerea unui incendiu produs în incinta unui depozit de produse alimentare aparţinând unei societăţi comerciale din Râmnicu Vâlcea, situată pe strada Iancu Pop, în arhiva de documente contabile.
Timp de trei zile, 3-5 iunie 2011, oraşul Horezu a fost capitala ceramicii populare româneşti.
scris de Prof. drd. Florin EPURE
Pe lângă participanţii din Vâlcea şi celelalte judeţe cu tradiţie în olărit, anul acesta manifestarea a fost onorată şi de prezenţa ambasadorilor din Irlanda şi Moldova şi de Vito Parantini, preşedintele Asociaţiei Centrelor de Ceramică din Italia. La această ediţie au fost cooptate, în Asociaţia ceramiştilor, noi centre ceramice: Calnic-Gorj, Terpezita-Dolj, Oboga-Olt, Braniştea-Galaţi şi Slătioara-Vâlcea.
Târgul „Cocoşul de Hurez”, aflat la cea de-a 41-a ediţie, este în fiecare an gazda meşterilor populari care îşi expun creaţiile. La Horezu au fost prezenţi ceramişti din toate marile centre de ceramică din ţară: Baia Mare – Maramureş, Corund, Odorheiul Secuiesc şi Miercurea Ciuc – Harghita, Oboga – Olt, Şişeşti – Mehedinţi, Obârşia – Hunedoara, Braniştea – Galaţi, Dumbrava – Timiş, Curtea de Argeş – Argeş, Braşov şi bineînţeles din Vlădeşti, Lungeşti, Măldăreşti, Slătioara şi Horezu (din judeţul Vâlcea).
Luni, 6 iunie 2011, încep primele probe de evaluare a competenţelor din cadrul examenului de bacalaureat.
Prima sesiune a examenului de bacalaureat 2011 începe luni, 6 iunie, cu evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba şi literatura română (proba A) ce se va desfăşura în intervalul 6 -8 iunie. Pentru susţinerea acestei probe s-au înscris peste 210.000 elevi, repartizaţi în 1.398 centre de examen. Aceasta va fi urmată de evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (proba B) - croată, maghiară, germană, sârbă, slovacă, turcă şi ucraineană, programată între 8 şi 10 iunie 2011.
Toţi cei 21.599 solicitanţi eligibili (elevi şi studenţi) care au depus cereri vor primi cuponul valoric pentru achiziţionarea de computere.
Conform Legii 269/2004, beneficiarii ajutorului sunt elevi şi/sau studenţi din învăţământul de stat sau particular acreditat, în vârstă de până la 26 de ani, care provin din familii cu venituri brute lunare de maximum 150 RON pe membru de familie.
Declaraţia de avere care se găseşte acum pe site-ul ministerului se referă la anul 2009 şi a fost completată în 15.09.2010.
Referitor la cedarea terenului şi a creditului despre care am vorbit în cursul acestei saptămâni, tranzacţia nu avea cum să fie cuprinsă în această declaraţia de avere [....]
Bugetul de stat a fost prejudiciat cu peste 7 milioane de lei
Procurorii din cadrul DNA – Serviciul teritorial Piteşti efectuează acte de urmărire penală faţă de COSTESCU PAUL SORIN, administrator de fapt al SC STIPEX AG PREST SRL, VÎLCU MIHAI-GABRIEL, fost administrator de drept al S.C. VGM EXCLUSIVE S.R.L., precum şi faţă DUMITRACHE CORNEL NICOLAE, administrator cu procură al SC STIPEX AG PREST SRL şi TECUCEANU STELIAN, administrator de drept al S.C. STIPEX AG PREST S.R.L.
Sute de cetăţeni l-au aşteptat miercuri seară pe Emil Boc în faţa cinematografului Ostroveni, după întâlnirea pe care acesta a avut-o cu membrii organizaţiei PDL. Primul ministru a părăsit zona cinematografului, sub presiunea protestatarilor care strigau lozinci de genul "Ruşine" şi "Demisia".
Premierul Emil Boc a declarat că Guvernul României sprijină funcţionarea Combinatului chimic Oltchim, dar totul se va decide la Bruxelles, unde Comisia Europeană trebuie să îşi dea acceptul pentru garanţia guvernamentală solicitată.
Cu doar un an în urmă, prezent pe platforma chimică, în data de 16 aprilie 2010, Emil Boc, declara: "Noi faţă de Uniunea Europeană ne-am îndeplinit tot ce am putut să facem. Acum procedurile legale sunt în derulare, vom mai reconfirma prin memorandum şi prin scrisoarea de confort aceste lucruri, şi pe de altă parte, prin alte modalităţi legale care stau la îndemâna noastră în plan intern, vom face funcţional Oltchimul de la 1 iunie [...2010], aşa cum am decis."
Vineri, 8 aprilie 2011, o femeie a simulat un leşin în timpul unui protest executat de zeci de oameni adunaţi în faţa primăriei, pentru a cere ca Spitalul Urlaţi să nu fie desfiinţat.
O ambulanţă, de care poate era nevoie pentru a intervenii într-un caz real, a ajuns la Urlaţi şi a transportat-o pe "artistă" la Spitalul Judeţean din Ploieşti.
Ca răspuns la comunicatul de presă emis de conducerea Oltchim S.A. în data de 14 februarie 2011, grupul german PCC SE doreşte să facă următoarele precizări:
Din perspectiva abuzului de piaţă, declaraţiile PCC, ca acţionar ce nu deţine informaţii privilegiate, nu pot fi considerate manipulare de piaţă. Dimpotrivă, acestea constituie, pe de o parte, un apel la transparenţă, iar pe de altă parte, la îmbunătăţirea managementului, inclusiv prin restructurare, pentru a evita o serie de pericole care ameninţă Oltchim, în principal deterioarea continuă a situaţiei companiei, care poate duce la faliment sau insolvenţă.
PCC nu are nicio putere de a influenţa vreo decizie a conducerii Oltchim. Întreaga responsabilitate pentru situaţia financiară actuală a Oltchim revine directorului general al Oltchim, Constantin Roibu. Conducerea Oltchim a acuzat în repetate rînduri PCC că ar fi responsabil pentru situaţia actuală dificilă de la Oltchim, însă responsabilitatea revine exclusiv conducerii, care a eşuat în a restructura compania şi a o adapta la timp la mediul de afaceri curent.
PCC SE nu a difuzat niciodată informaţii false sau manipulatoare despre Oltchim, aşa cum domnul Constantin Roibu a făcut-o de multe ori, inclusiv în octombrie 2010, declaraţii pentru care a fost amendat de CNVM. În perioada 06-07.10.2010, Preşedintele Consiliului de Administraţie – Director General al Oltchim, Constantin Roibu, a organizat şi desfăşurat o campanie de dezinformare.
La data de 06.10.2010, în timpul celei de-a XXXI-a ediţii a Conferinţei Naţionale de Chimie, Constantin Roibu a anunţat că Banca Comercială Română (BCR), principalul creditor al Oltchim, va deveni acţionar al companiei Oltchim. Pe 07.10.2010, aceleaşi informaţii au fost oficial trimise Bursei de Valori Bucureşti de către domnul Constantin Roibu, prin intermediul unui comunicat oficial care prezenta informaţia ca element de noutate semnificativă în privinţa Oltchim.
Strategia UE pentru incluziunea romilor: deputații europeni stabilesc prioritățile
Cele 10-12 milioane de romi din Europa ar trebui să beneficieze de măsuri la nivelul UE care promovează integrarea socială, culturală și economică, a declarat Comisia pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne luni. Înaintea prezentării comunicării Comisiei Europene referitoare la strategia UE pentru integrarea romilor, comisia parlamentară și-a făcut cunoscute prioritățile, printre care se numără accesul egal la ocuparea forței de muncă și educație, protecția drepturilor fundamentale, o mai bună folosire a fondurilor UE și implicarea femeilor de origine romă în dezvoltarea politicilor guvernamentale.
Populația de origine romă a suferit din cauza discriminării sistematice și lupta împotriva "unui grad intolerabil de excludere", precum și a încălcării drepturilor omului, o stigmatizare severă și discriminare atât în viața publică cât și în viața privată, se menționează în rezoluția adoptată de Comisia pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne cu 50 de voturi pentru și unul împotrivă. Potrivit raportorului Parlamentului, Lívia Járóka (PPE, HU), incluziunea romilor nu este doar o obligație care ține de respectarea drepturilor omului, dar este și o necesitate economică, în interesul financiar al tuturor statelor membre.
După vot, Járóka a explicat: "Sunt extrem de fericită că rezoluția a primit susținerea unei asemenea majorități. Sper doar că viitoarea propunere a Comisiei va ține cont de prioritățile noastre, aceleași ca și prioritățile programului președinției maghiare. Acesta este un important pas înainte spre o adevărată strategie comună pentru incluziunea romilor în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene."
Contrabandisti identificati in Pietrari, Tomsani, Otesani si Horezu
La data de 14 februarie 2011, poliţişti ai I.P.J. Vâlcea, în colaborare cu poliţişti din judeţele Timiş, Bihor, Olt şi Mehedinţi, cu sprijinul de specialitate al D.G.I.P.I., au efectuat 19 percheziţii la locuinţele mai multor persoane suspectate de evaziune fiscală şi contrabandă cu ţigări. Opt persoane suspectate de evaziune fiscală şi contrabandă cu ţigări din Serbia, Ucraina şi Moldova au fost depistate în urma a 19 percheziţii efectuate în 5 judeţe. La locuinţele acestora, poliţiştii au găsit peste 150.000 de ţigarete, alcool, cafea, cosmetice, 10.000 de lei şi 3.000 de euro.
Astfel, au fost efectuate patru percheziţii în municipiul Timişoara, una în localitatea Săcălaz, judeţul Timiş, trei în Slatina, judeţul Olt, una în Drobeta Turnu Severin, una în Aleşd, judeţul Bihor, cinci în Slătioara, judeţul Vâlcea, câte una în Pietrari, Tomşani, Oteşani şi Horezu, judeţul Vâlcea. În urma percheziţiilor, poliţiştii au depistat 153.220 de ţigarete, 75 de sticle cu băuturi alcoolice, 11 pachete de cafea, produse cosmetice, 10.000 de lei şi 3.000 de euro.
Din cercetările efectuate a rezultat faptul că activităţile ilicite erau desfăşurate de un grup infracţional format din opt bărbaţi cu vârste cuprinse între 23 şi 48 de ani. Aceştia au fost conduşi la sediul poliţiei pentru cercetări.
Declaraţia de presă a ministrului Justiţiei cu privire la validarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii de către Senat, în conformitate cu decizia Curţii Constituţionale
Validarea de către Senat a celor opt magistraţi aleşi în conformitate cu legea în Consiliul Superior al Magistraturii reprezintă, în lumina deciziei Curţii Constituţionale nr. 53 din 25 ianuarie 2011, singura opţiune legală, având în vedere dispoziţiile art.147 alin 4. din Constituţie, care prevăd obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale. Orice altă soluţie decât cea prevăzută în decizia Curţii Constituţionale ar fi contrară Constituţiei.
Formulez un apel către Preşedintele Senatului şi către Biroul Permanent al Senatului, să iniţieze procedurile necesare punerii în aplicare a deciziei Curţii Constituţionale. Validarea celor opt magistraţi legal aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii va permite normalizarea funcţionării acestuia şi eliminarea oricărei incertitudini privind conducerea treburilor Justiţiei. Consiliul Superior al Magistraturii este o instituţie care îşi are izvorul în Constituţie, orice amânare directă sau indirectă a constituirii şi asigurării funcţionalităţii acestuia reprezintă o atingere adusă Constituţiei, cu atât mai mult cu cât este dispusă expressis verbis de decizia Curţii Constituţionale, precitată.
Întârzierea în validarea celor opt magistraţi legal aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii subminează încrederea în stabilitatea instituţională a acestuia, alimentează ideea blocării activităţii sale din interese politice, creează premisele blocajului funcţional, cum ar fi în cazul încuviinţării unor măsuri cerute de procuror sau numirea de noi judecători la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
UA-UE: Declaraţie comună cu privire la Ziua Internaţională împotriva folosirii copiilor-soldaţi
Sâmbătă, 12 februarie 2011, cu ocazia Zilei Internaţionale împotriva folosirii copiilor-soldaţi, Uniunea Africană şi Uniunea Europeană au transmis în comun un apel pentru promovarea păcii, securităţii şi stabilităţii în Africa şi Europa, şi pentru consolidarea eforturilor la toate nivelurile pentru a preveni conflictele şi de a proteja copiii de efectele războiului, inclusiv împotriva folosirii acestora drept combatanţi, sclavi sexuali sau servitori.
UA şi UE salută progresele realizate, inclusiv prin adoptarea rezoluţiei Consiliului de Securitate, 1882, care extinde monitorizarea ONU, prin mecanismul de raportare care include două încălcări suplimentare grave: uciderea, mutilarea şi alte violenţe sexuale împotriva copiilor. Cu toate acestea, UA şi UE rămân profund îngrijorate de situaţia copiilor afectaţi de conflictele armate, care continuă să lipsească copiii, în special, de accesul la servicii de educaţie şi de sănătate, şi de un cămin sigur.
Crescând într-un mediu conflictual, copiii continuă să se confrunte cu o violenţă de nedescris. Fiind recrutaţi pentru a lupta, răniţi sau ucişi, separaţi de familiile lor, aceştia sunt marcaţi emoţional, precum şi fizic, pe viaţă. Carta africană privind drepturile şi bunăstarea copilului interzice recrutarea şi participarea la ostilităţile sau luptele interne, pentru persoanele sub vârsta de 18 ani. Se solicită statelor membre să respecte şi să asigure respectarea regulilor dreptului umanitar internaţional, aplicabile în conflictele armate, care afectează drepturile copiilor.
Uniunea Europeană este hotărâtă să facă faţă impactului pe termen scurt, mediu şi lung, al conflictelor armate asupra copiilor, într-un mod eficient şi global. Mai precis, UE promovează punerea în aplicare a normelor internaţionale şi regionale în domeniul drepturilor omului şi a dreptului umanitar, lupta împotriva folosirii copiilor în forţele armate şi grupuri armate, reabilitarea şi reintegrarea foştilor copii soldaţi.
Declaraţii de presă pe tema combaterii corupţiei şi evaziunii fiscale
Emil Boc: Bună seara tuturor. Guvernul şi-a asumat ca obiectiv prioritar combaterea evaziunii fiscale şi lupta împotriva corupţiei. Motivul este simplu. Corupţia şi evaziunea fiscală înseamnă mai puţini bani la bugetul de stat, mai puţini bani la bugetul de stat înseamnă mai puţine resurse pentru investiţii, salarii, pensii sau alocaţii sociale. Din acest motiv, combaterea corupţiei şi evaziunii fiscale a rămas şi rămâne obiectivul prioritar al guvernului. În acest sens, încă de la mijlocul anului trecut, au fost luate două decizii extrem de importante în lupta împotriva corupţiei şi a combaterii evaziunii fiscale. În primul rând, a fost hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, prin care instituţiile publice cu atribuţii în domeniul combaterii evaziunii fiscale şi a luptei împotriva corupţiei au fost practic corelate ca atribuţii şi mijloace de acţiune în comun.
Pe de altă parte, am adoptat ordonanţa de urgenţă a guvernului nr.54 în vederea combaterii evaziunii fiscale şi, aşa cum puteţi vedea şi vă voi prezenta chiar şi în această seară, semnele bune ale aplicării acestui act normativ au apărut deja. Lupta pentru combaterea evaziunii fiscale cere fermitate. Ca şef al guvernului, sunt hotărât să merg până la capăt. Acţiunile pe care le vedeţi în aceste zile sunt dovada intensificării demersurilor de curăţire a instituţiilor publice de acte de corupţie şi, practic, evazioniste.
Ca şef al guvernului, vreau să asigur toate instituţiile statului implicate în combaterea corupţiei şi a evaziunii fiscale de sprijinul meu total. Reafirm toleranţa zero a guvernului faţă de corupţie şi evaziune fiscală. Ca şef al guvernului, am demis şi voi demite orice demnitar numit prin decizie a primului-ministru, demnitar împotriva căruia Parchetul a început urmărirea penală. În acest sens, a fost luată şi decizia de aseară în vederea demiterii şefului vămilor, în condiţiile în care Parchetul a început urmărirea penală împotriva şefului Autorităţii Naţionale a Vămilor.
Şi de aici înainte, dacă împotriva unui demnitar, fie că este vorba de secretar de stat, subsecretar de stat, şef de agenţie numit prin decizia primului-ministru, vreau să îi asigur pe toţi că decizia mea va fi la fel, dacă Parchetul începe urmărirea penală, va fi imediat destituit, ca o dovadă a faptului că la nivel guvernamental nu există nici un fel de toleranţă faţă de acte de corupţie sau de evaziune fiscală şi sper ca şi la nivel local autorităţile locale să aibă aceeaşi decizie acolo unde există acte de corupţie sau de evaziune fiscală.
Ce se întâmplă în vămile din România nu se întâmplă de ieri sau de astăzi. Este un mecanism perpetuat de peste 20 de ani. Doar acest guvern a avut curajul şi voinţa politică de a dezmembra frăţia evazionistă din vămi. Niciun alt guvern - fie de la PSD sau PNL - nu a luat măsuri pentru a combate corupţia şi evaziunea din vămile din România. De aceea, solicit opoziţiei să aibă decenţa de a-şi reprima impulsurile politicianiste şi de a lăsa instituţiile statului să-şi facă datoria, fără a implica factorul politic.
Corupţia nu are culoare politică şi orice persoană care încalcă legea, indiferent de apartenenţa sau neapartenenţa ei la un partid politic, trebuie să răspundă în faţa legii şi în faţa justiţiei. Spuneam că impactul aplicării Ordonanţei 54, cu privire la combaterea evaziunii fiscale, a început deja să-şi arate roadele. Şi o să vă prezint doar două date ca elemente în susţinerea acestei afirmaţii. Această ordonanţă s-a aplicat începând cu luna iunie-iulie 2010. În materie de TVA, de exemplu, dacă vom compara semestrul II 2009 cu semestrul II 2010, de aplicare în materia a TVA-ului, observăm că sunt următoarele încasări: au fost 17,2 miliarde de lei, în 2009, în semestrul II şi au fost 22,8 miliarde de lei în semestrul II din 2010.
Deci, avem un plus de 5,6 miliarde de lei. Trebuie să recunoaştem că 4,6 miliarde de lei, plusul, rezultă din majorarea TVA-ului. Dar există 1 miliard de lei în plus, ca o dovadă a faptului că această ordonanţă de urgenţă, pe care am emis-o în luna iunie, în vederea combaterii evaziunii fiscale, a început să-şi producă efectele. La fel şi în domeniul accizelor. Şi aici, dacă comparăm semestrul I 2010 cu semestrul II 2010, din momentul aplicării actului normativ care vizează combaterea evaziunii fiscale, putem observa următorul lucru: accize în semestrul I 2010 - 6,7 miliarde de lei; accize în semestrul II 2010 - 9,5 miliarde de lei. Deci, avem un plus de 2,8 miliarde de lei, din care 0,2 se datorează creşterii cotei de accize, iar 2,6 miliarde de lei se datorează implicării şi aplicării ordonanţei de urgenţă cu privire la combaterea evaziunii fiscale.
De asemenea, vreau să vă asigur că rezultatele acestor demersuri din aceste zile, de a curăţi instiuţiile din vamă de acte de corupţie şi practici evazioniste, se vor reflecta în încasări suplimentare la bugetul de stat. Asta va însemna că vom avea resurse financiare suplimentare pentru ceea ce înseamnă susţinerea investiţiilor, a locurilor de muncă şi, nu în ultimul rând, a plăţii obligaţiilor sociale pe care statul le are - salarii, pensii şi alte alocaţii ca atare. De aceea, profit de această ocazie ca, în încheiere, să spun foarte clar şi răspicat că acest guvern, indiferent de piedicile pe care unii sau alţii încearcă să le pună, va avea toleranţă zero faţă de actele de evaziune şi de corupţie şi va merge până la capăt.
Reporter: În scandalul şpăgilor de la vămi, apar nume ale membrilor PD-L. Pe dumneavoastră vă întreb dacă aveţi cunoştinţă de aşa ceva şi dacă veţi lua măsuri.
Emil Boc: Nu am cunoştinţă de aşa ceva. Această acţiune, aşa cum am spus, nu este îndreptată împotriva vreunui partid politic şi toţi cei care încalcă legea răspund în faţa acesteia şi în faţa justiţiei. Dar şi eu consider imoral să faci vinovat un partid politic de ce se întâmplă în acest moment la vamă, din moment ce acest partid politic este singurul care a avut şi are voinţa politică din ultimii 20 de ani să declanşeze, practic, un război pe faţă şi direct împotriva evaziunii fiscale şi pentru a aduce mai multe resurse financiare la bugetul de stat.
Reporter: De când ştia guvernul de acest sistem al şpăgilor din vămi?
Emil Boc: Guvernul a perfecţionat cadrul legislativ pentru a diminua evaziunea fiscală şi a diminua actele de corupţie, motiv pentru care, încă din luna iunie, corelat CSAT-Guvern-evaziune fiscală, am luat decizia de a da aceste acte normative pe care deja le aveţi în momentul de faţă.
Reporter: Deci, din iunie ştiaţi? Din iunie 2010 ştiaţi de acest sistem al şpăgilor?
Emil Boc: Noi am luat decizii pentru a diminua evaziunea fiscală şi a elimina actele de corupţie. Din nefericire, aceste practici sunt de 20 de ani, nimeni n-a avut curajul să se atingă de ele. Deci, dacă mă întrebaţi de când există asemenea practici, ele există de 20 de ani. Doar acest guvern are curajul să pună degetul pe rană. Asta este diferenţa între ce face acest guvern şi ce au făcut guvernele din ultimii 20 de ani.
Reporter: Mai am o singură întrebare.
Emil Boc: Vă rog.
Reporter: Preşedintele Fiscului, Sorin Blejnar, şi-a dat demisia sau a fost demis? Pentru că se tot vehiculează astfel de informaţii în presă.
Emil Boc: Nu, nu şi-a dat demisia. Am avut o analiză împreună cu ministrul finanţelor, cu preşedintele ANAF cu privire la ceea ce se întâmplă în acest moment. Am luat şi aseară decizia în urma consultării reciproce şi ceea ce am spus eu rămâne valabil, indiferent despre cine este vorba. Dacă împotriva vreunui demnitar pe care l-am numit prin decizia primului-ministru, Parchetul va declanşa urmărirea penală, în momentul imediat următor va fi demis, indiferent despre cine este vorba.
Solicitare către Traian Băsescu: „România să-i recunoască pe Aromânii din România ca minoritate naţională"
Către Cabinetul Preşedintelui României
Domnului Traian Băsescu,
Preşedintele României
Palatul Cotroceni
Bucuresti – România
Stimate Domnule Preşedinte,
Ne adresăm Exelentei Voastre, în numele “Uniunii pentru cultură a aromânilor din Macedonia”, persoană juridică din 1997, cu sediu la Skopje, Republica Macedonia, privind cuvântarea ţinută de Dumneavoastră la APCE, Strasburg, la 27 ianuarie 2011.
Ne folosim de această ocazie pentru a ne adresa Exelenţei Voastre, după atâţia ani, de când sunteţi preşedintele României, cu câteva cereri, cam aceleaşi care au fost adresate şi domnului Ion Iliescu, când a fost în vizită la Skopje, tot în calitate de preşedinte al României.
Mai bine zis protestăm, domnule Băsescu, pentru faptul că noi, Aromânii din Republica Macedonia, nu ne simţim Români şi nu dorim ca din România să se vorbească în numele nostru. Faptul că sunt căteva personae care acceptă politica oficială a statului Român, fac asta numai din interese personale lucrative şi nu pentru interesele generale ale aromânilor.
Scopul principal al “Uniei” este păstrarea şi progresarea limbii şi culturii Aromânilor din Republica Macedonia şi obţinerea drepturilor lor, recunoscuţi, în Preambulul Constitutiei din 1991, când Republica Macedonia şi-a proclamat independenţa, ca minoritate, cu etnonimul “Vlasi”, şi ca “parte din poporul Aromân,” după schimbarea Constituţiei în urma evenimentelor din 2001. Deci, suntem recunoscuţi “ca parte din poporul Aromân”, recunoaştere care certifică existenţa poporului Aroman în Balcani. Acest câştig merită preţuit şi susţinut pe plan mai larg, balcanic şi european. Am căştigat noi aromânii ceva ce ne trebuia de mult, dar nu erau condiţii politice prielnice, ceva cum nu s-a mai căştigat după renumita Iradea al Sultanului Abdul Hamid II, din 1905.
Cererea noastră, stimate Domnule Preşedinte, este următoarea: România să-i recunoască pe Aromânii din România ca minoritate naţională, să recunoască existenţa LIMBII AROMÂNE şi a POPORULUI AROMÂN!
Luaţi exemplul Slavilor din Peninsula Balcanică, astăzi au devenit 7 popoare: Sloveni, Croaţi, Bosniaci, Sârbi, Muntenegreni, Macedoneni şi Bulgari. De ce am ales exemplul Slavilor? Pentru că ei au despărţit masa romanizată din Balcani şi 1400 de ani aromânii trăiesc separat de românii (celelalte mase latinizate din Serbia Occidentală, Montenegro, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia şi Slovenia au dispărut, dacă excludem mica insulă din Istria). Masa Slavilor a trăit tot timpul neseparată, dar romanitatea trăieşte de 1400 de ani separată, fără posibilitatea unei influenţe reciproce, dar cu marea posibilitate de influenţe cu totul străine: greacă, turcă, slavă şi chiar albaneză. Nu avem, astăzi, cam nimic în comun, în afară acelui fond mic de cuvinte comune.
Aici, Domnule Preşedinte, dorim să facem referire la politica dusă de România, începând cu sfârşitul sec. al XIX-lea şi în prima jumătate a secolui XX. Greşita concepţie cu impunerea manualelor în limba română, a istoriei şi a culturii române şi, mai mult, a conştiinţei românesti, s-a dovedit cu totul păgubitoare şi cu consecinţe catastrofale care, iată, dupâ atâta timp, sunt din păcate ireparabile.
Este adevărat că s-au făcut nişte progrese, pe plan cultural, dar efectiv ele nu şi-au atins bine scopul, din pricina pasului greşit cu introducerea impusă a limbii române în şcolile şi bisericile din Balcani, care, s-a văzut clar, a fost o limbă străină pentru aromâni şi n-a prins rădăcini. Greşita concepţie cu atrasul excelentelor cadre aromâne şi angajarea lor în slujbele româneşti, lipsa de concepţie pentru angajarea lor în domeniul culturii şi ştiinţei din locurile lor natale, a dus la expatrierea intelectualilor în România şi la sărăcirea fondului aromânesc din Balcani, de acasă.
Politica pe care a dus-o România faţă de aromâni s-a dovedit nu numai cu totul greşită şi dăunătoare, ci mai mult decât atât, în favoarea intereselor greceşti, care au fost depopularea regiunilor aromâne şi ocuparea lor de câtre greci. În momentele de cumpână, când se decidea soarta aromânilor, oamenii de stat români, dintotdeauna au fost mai mult dispuşi să-i ajute pe greci decât pe aromâni. Niciodată nu s-a creat o situatie politică în favoarea aromânilor, ba chiar au făcut din chestiunea aromână un adevărat platou de lupte meschine între partidele de la Bucuresti, care se schimbau la putere. Acest fapt a dus numai la dezbinarea şi instrăinarea între cadrele aromâne, fără crearea unui program politic.
Chiar şi atunci când toate şansele şi posibilităţile erau de partea României, nu s-a făcut nimic pentru Aromani! “Pacea de la Bucuresti”, de la 1913, care consfinţea împărţirea Macedoniei, după căderea Imperiului Otoman, este dovada clară a politicii adevărate care a dus-o România faţă de noi. Anul 1913 este începutul dramei Aromânilor, împărţiţi arbitrar, fără să fie întrebaţi, între mai multe state balcanice, abia întemeiate.
Pentru două judeţe, Silistra şi Caliacra, diplomaţii şi oamenii de stat români au vândut pentru totdeauna interesele Aromânilor!
În timpul Primului Război Mondial, România a mobilizat 10.000 de aromâni si cu 400 de ofiteri şi subofiţeri să lupte pentru interesele ei, iar pe de altă parte n-a făcut nimic când au proclamat aromânii “Autonomia Pindului”, în anul 1917. România îşi urmărea interesele ei. Sprijiniţi de România, cei 10.000 de aromâni voluntari ar fi putut căştiga independenţa statului aromân, putând deveni un factor regional-politic în anii următori. Preşedintele “Autonomiei” Ioan Ciulli a fost exilat, mizerabil, în Oradea.
Între 1925-1938 s-a făcut colonizarea Cadrilaterului, mai mult cu elementul aromân din Balcani. Fără nici un sprijin, numai cu promisiuni, au fost lăsaţi să se “descurce” singuri printre elementele naţionaliste bulgăreşti. Nici la Conferinţa de Pace de la Paris, România n-a făcut nimic in favoarea Aromânilor!
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, 1941-42 aromânii din Pind iarăşi au proclamat Principatul Pindului cu Alchibiad Diamandi, cu ajutorul nemţilor şi italienilor. Statul Român a preferat să stea deoparte. Un număr semnificativ de aromâni au fost mobilizaţi în armata României contra Rusia şi şi-au dat vieţile pe cămpurile de luptă. Fiind în acel timp în pact cu Germania şi Italia, totuşi România n-a recunoscut Principatul. Alchibiad Diamandi şi prim-ministrul Principatului Cola Matuşi chiar s-au dus la Bucuresti, însă au sfărşit în închisoare, unde primul dintre ei a şi murit. Documentele istorice şi dosarele lui Diamandi, Matuşi etc., sunt şi astăzi un tabu la Bucureşti, ele nefiind scoase la iveală pentru cercetare. Anumite surse afirmă că steagul “Autonomiei” din 1917 a fost donat Muzeului Militar unde a fost expus lăngă steagurile de la Mărăşti şi Mărăşeşti, iar astăzi din păcate nu ştim unde este.
După al Doilea război mondial, Marea Adunare Popularâ a României, a făcut târguială cu statul grec, cu obiectele bisericeşti şi şcolare şi cu alte bunuri materiale ale Aromânilor, numai pentru o biserică din Constanţa şi vreo clădire din Brăila, etc. Pe cine a întrebat România? Pe Aromâni, în nici un caz!
A fost cum a fost până la 1990. Dupâ 1990 însă, România şi-a continuat politica nefastă de care am vorbit mai înainte. Sunt trimişi la Skopje oameni care habar n-au ce înseamnâ “chestiunea aromână”! Ei îşi văd de “treaba” lor. Au venit umblând prin Macedonia o sumedenie de “politicieni”. Degeaba! De pomană i-am vorbit noi domnului Nicolae Mareş, de carte, fiind el scriitor, el numai “carne” a auzit. A se vedea aici şi cunoscutul “caz Grilakis” fiind un exemplu elocvent în politica României faţă de aromâni. Când s-au adus ajutoare materiale - hărtie, cerneală, maşini de scris, xeroxuri, casete audio şi video, toate s-au dus… nu se ştie unde.
Aprobarea de burse pentru studenţi din Macedonia ca şi din celelalte ţări - Albania, Bulgaria - a devenit o afacere lucrativă pentru ambele tabere. Fiecare bursă se vindea cu 500 de mărci germane (250 de euro). Toate activităţile dirijate din România în Albania şi Republica Macedonia au dus numai la certuri, şi dezbinări… Tactica este, ştim, foarte veche şi foarte eficace în orice moment istoric!
Acum câţiva ani a fost în vizită în Republica Macedonia chiar şi domnul Ion Iliescu, preşedintele de atunci al României, şi i s-a înmânat atunci, din partea “Uniunii” noastre, o scrisoare în care i s-a cerut recunoaşterea Aromânilor din România ca minoritate, recunoaşterea limbii aromâne şi crearea unui Episcopat Aromân în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, în Dobrogea, la Constanţa, unde trăieşte cea mai mare parte din populaţia aromânească şi unde slujesc cam 15 preoţi aromâni.
Nu am fost onoraţi cu nici un răspuns. Este oare în România acest fel de comportament politic uzual?
Domnule Preşedinte,
La toate întâlnirile cu “diplomaţii” români se accentuează faptul că România a dat, a cheltuit şi cheltueşte pentru Aromâni şi suntem acuzaţi de nerecunoştinţă! Insă, ni se pare, se “uită” cu rea-voinţă să fie adusă aminte contribuţia covârşitoare a Aromânilor în România!
- Ce rol a avut Andrei Şaguna pentru românii din Transilvania, câte şcoli a infiinţat, câţi studenţi a şcolit! Ce rol a avut la obţinerea independenţei bisericii ortodoxe române!
De aceea considerăm că a venit timpul ca şi România să ne ajute la înfiinţarea unui EPISCOPAT al Aromânilor, prin care am căştiga şi noi IDENTITATE NAŢIONALĂ ŞI ETNICĂ!
- Să mai amintim de Fundaţia Gojdu, pentru biserici, şcoli, burse pentru studenţii români?
- Câte biserici si mânăstiri au fost clădite prin toată România?!
- Câţi bani au fost daţi pentru terenul şi clădirea Academiei? Galbeni, nu lei de hârtie!
- Câţi savanţi şi oameni de cultură au dat Aromânii pentru România?
Desigur, tot ce au făcut, au donat, rămâne ca un bun cultural şi spiritual al României şi nu al Aromânilor!
- Astăzi numai un Gh. Hagi şi un Gigi Becali cât capital au adus în România, câte acte de binefacere au făcut etc.
În schimb, prin politica promovată, Aromânii devin tot mai “săraci” şi aproape să ajungă pe ultima treaptă a scufundării în “arheologie” – situaţie la care a contribuit şi lipsa de viziune a diplomaţiei oamenilor de stat ai României.
Domnule Presedinte,
În decursul istoriei, România s-a bucurat de susţinerea Franţei şi a reusit să ajungă “Mare” la 1918 şi, de curând, să intre în Europa Unită. Noi, din Republica Macedonia, ne-am bucurat sincer. Dar, ne intrebăm: de ce România nu-şi asumă aceeaşi demnă obligaţie şi să devină ca o Franţă a noastră? Sigur: noi îi vom fi recunoscători! Nu credem că Franţa a făcut acest gest politic faţă de România pentru că-i consideră francezi pe români sau pentru că le-ar fi condiţionat trecerea la catolicism! Vă veţi intreba poate: de ce ne mai adresăm României? Vă veţi intreba, poate, ce sprijin cerem din partea României!? Nimic mai mult, decât să fim recunoscuţi ca popor cu limba şi cultura lui aparte!
După această recunoaştere, România poate ajuta mult, sprijinind limba şi cultura noastră în cadrul său institutional. Se poate înfiinţa la Bucuresti un Institut Ştiinţific Aromân. Nu există un alt loc sau stat unde sunt aşa de multe cadre din toate domeniile ştiinţifice, dar trebuie pus accentul - aromâni şi aromâneşti.
La Facultatea de Filologie pot fi introduse ca materii de învăţământ, cu examene, precum: Limba şi Literatura Aromână, Literatura Populară Aromână, la Facultatea de Istorie, Istoria Aromânilor, (Istorie Antică, Medievală, Bizantină, Istorie Modernă) iar la Conservator, Muzica Aromână, etc.
Academia Română, trebuie să influenţeze sferele politice a.î. vom căstiga mai mult, ca o cultură, toţi, şi romanitatea orientală şi civilizaţia balcanică şi europeană, numai dacă vom fi declaraţi şi recunoscuţi ca un popor aparte. Academia Română ne poate ajuta, să fie găsite şi publicate documentele din care se va vedea că, aromânii întodeauna au avut aspiraţii statale: în timpul Bizanţului (Vlahia Mare, Vlahia Mică, Vlahia de Sus); fondarea şi mărirea ţăratului aromâno-bulgar cu Împăratul Ioniţă; în timpul turcilor au fost “liberi” şi autogestionaţi prin sistemul cunoscutelor Capitanate.
Avem nevoie de Contractele de vasalitate semnate cu toţi sultanii, felul administrării, obligaţiile, dar semi-independente cu şefi, mici dinastii, ereditari după vitejie; documentele din timpul “Republicii Suli” (1793-1803); ideea statalităţii în timpul primului şi celui de-al Doilea Război Mondial - Autonomia Pindului din 1917, Principatul Pindului 1941-47, Frontul pentru eliberare a poporului aromân în timpul Războiului civil din Grecia (1946-1949); drepturile noastre conform cu actele editate şi semnate de Congrese (Berlin, art. 23), Conferinţa Ambasadorilor de la Petersburg; memoriile aromânilor privind situaţia cu anexarea Tesaliei; chestiunile bisericeşti si Episcopatul Pindului; demnitari (Sultanul din l905, firmanele semnate de vizirii); Conferinţele de Pace sau orănduirea păcii (Sevr, 1920); actele organizaţiilor (Liga Naţiunilor, ONU, Strasbourg, Bruxelles) şi Convenţiile, Protocoalele, Harţile privind minorităţile, etc.
România ne poate ajuta, cu sprijinul şi buna voinţă a Academiei Romăne, şi în privinţa orănduirii vieţii bisericeşti. Se poate, şi se cade, să avem primul nucleu într-un Episcopat Aromân, în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, spre un viitor Episcopat al Pindului, aşa de mult dorit şi visat de înaintaşii noştri. Datoria noastră va fi cererile de recunoaştere a drepturilor politice şi înfiinţarea formaţiilor autonomiilor culturale, apoi şi administrative pe teritoriile care sunt Patria aromânilor, “Terra Valachorum”, cum s-a numit un timp de vreme (Tesalia, Pind, Epir, o parte din Macedonia Occidentală, Epirul din Albania, Muzachia, Colonja din Albania.
Stimate d-le Preşedinte,
Vom câştiga toţii, şi România va deveni si mai bogată cultural şi nu va avea nimic de pierdut! Numai astfel poate deveni România şi un exemplu pentru celelalte state din Balcani, unde Aromânii sunt autohtoni şi în număr mare.
Numai cu o astfel de politică, sub steagul Europei Unite, vom putea progresa şi vom putea trăi în toleranţă şi în respect pentru identitatea care şi-o revendică fiecare individ, fiecare etnie!
Cu stimă şi consideraţie,
Preşedinte al “Uniunii pentru Cultură a Aromânilor din Macedonia”,
În zilele de 9 şi 10 februarie 2011, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au admis propunerile formulate de procurorii DNA şi au dispus arestarea preventivă faţă de 91 inculpaţi. Totodată, Curtea de Apel Bucureşti a dispus cercetarea în stare de libertate a unui număr de 6 inculpaţi faţă de care a dispus măsura obligării de a nu părăsi ţara pe un termen de 30 de zile. Faţă de această măsură, procurorii DNA au declarat recurs.
La datele de 8 şi 9 februarie 2011, procurorii anticorupţie au dispus măsura reţinerii pe o perioadă de 24 de ore faţă de un număr de 97 inculpaţi în timp ce, pentru un număr de 39 de persoane, procurorii au dispus măsura obligării de a nu părăsi ţara pe un termen de 30 de zile.
Astfel, din cadrul grupului infracţional care acţiona în zonele P.T.F. Moraviţa şi P.T.F. Foeni au fost arestaţi următorii:
Cinci ofiţeri de poliţie de frontieră, respectiv MATEI VIOREL LILIAN din cadrul la P.T.F. Moraviţa şi PĂNESCU FLORIN DAN din cadrul S.P.F. Deta, TĂNASE CĂTĂLIN TEODOR (şef de tură), DRAGOMIR VALERIAN (şef de tură) şi FELECAN RADU CĂTĂLIN în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat şi luare de mită, în formă continuată.
34 de agenţi de poliţie de frontieră de la P.T.F. Moraviţa, respectiv: MUNTEAN VALENTIN TITUS, DRĂGAN SEBASTIAN, DICU MARIAN MIHAI, VERDEŢ DORIN ADRIAN, IONESCU VALENTIN – LUCIAN, ANTONI DĂNUŢ, APOSTOL DARIUS, ARDELEAN FLORENTIN CLAUDIU, BĂNUŢ PETRIŞOR BOGDAN, MATEŞ CIPRIAN – MARIUS, PETCOV STOIAN, PORAV CIPRIAN IONUŢ, TOCACIU FRANCISC, MARINCU RĂZVAN, CHEVEREŞAN OLIWER, COJOCARU VASILE, BĂRBOSU OVIDIU MARIAN, TĂNASE VASILE, MANCIU MARIUS, ALEXOAEI ILIE, BÂRJOVANU IOAN, BILIUZ VALENTIN SORIN, BUDRIŞ CORNEL FLORIN, BUTTA LIVIU DĂNUŢ, IVANA MARIN, CHIOSA COSTINEL, RADA ION, COLF IULIAN, SURULESCU NICOLAE, HAŞU GABRIEL BEBE, IVANOVICI VICTOR SEBASTIAN, TOMA MARIAN COSMIN, GHIŢAN MARIUS DORIN în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de luare de mită în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.
12 lucrători vamali din cadrul Biroului vamal Moraviţa: PETRUŢA MARIUS HORAŢIU, SELEGEAN AUREL-IOAN (şef de tură), JURCUŢIU OLIMPIU, TARCEA PETRU, DĂRĂBUŢ FLORIN, DOBÎNDĂ FLORIN-SEVER, CHIRCULESCU SORIN-HOREA, UIUIU CLAUDIU-ADRIAN, STOIAN VELIMIR, BRAGA CRISTIAN-GRIGORE, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat şi luare de mită, în formă continuată şi NOVAC DORIN – LIVIU şi CUMPĂNĂŞOIU ANA în sarcina cărora s-au reţinut două infracţiuni de aderare sau sprijinirea sub orice formă a unui grup infracţional organizat şi două infracţiuni de luare de mită, în formă continuată.
Un agent de poliţie şi şef al Postului de Poliţie Moraviţa, CARAMATRAC ION – ALIN, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de luare de mită în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.
Un agent de poliţie S.P.F. Deta ŞUTEA MIHAI ADRIAN, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de luare de mită în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.
Un comisar de poliţie, POPA IOAN – CORNEL (şef de tură) la P.T.F. Foeni în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de luare de mită în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.
Patru agenţi de poliţie de frontieră de la P.T.F. Foeni: ŢĂPÎRDEA ANDREI, MOALEŞ CONSTANTIN, MAIER ADRIAN şi VRÂNCUŢ AUGUSTIN - ILIE în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de luare de mită în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.
Un agent de poliţie rutieră din cadrul I.P.J. Timiş, Poliţia Rutieră Deta: ŢĂRAN IOAN, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat şi luare de mită, în formă continuată.
Doi lucrători vamali la P.T.F. Foeni: MARTA MARIUS, CĂNCESCU CLAUDIU – DANIEL, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat şi luare de mită, în formă continuată.
Două persoane suspectate de trafic cu ţigări: DOROBANŢU GHEORGHE-CĂTĂLIN şi DAN SAVA în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat şi dare de mită.
De asemenea, pentru un număr de 19 învinuiţi care acţionau în zonele P.T.F. Moraviţa şi Foeni, procurorii au dispus măsura obligării de a nu părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile, după cum urmează:
Doi agenţi de poliţie S.P.F. Deta: DUDUMAN DUMITRU LUCIAN şi DARIE IOAN MARIAN în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de luare de mită în formă continuată.
Patru agenţi de poliţie la P.T.F. Moraviţa: SVERGINSKI ADRIAN SEBASTIAN în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat, DEGAN MARIAN LUCIAN, PALIMARIU CORINA şi MIHALAICHE NICOLAE în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de luare de mită în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.
Doi agenţi de poliţie la P.T.F. Foeni: CIOBOTARU ADRIAN şi MITROI RĂZVAN DUMITRU, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de luare de mită în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.
Patru lucrători vamali din cadrul P.T.F. FOENI II: PRISECARIU IOAN, OPREA TIBERIU, KURILĂ ANDREI şi MITROI LUCIAN, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de luare de mită în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.
Doi lucrători vamali la Biroul Vamal Moraviţa, respectiv GRIGUŢA RADU HORAŢIU şi VERDEŢ GHEORGHE în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de luare de mită în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.
Cinci persoane suspectate de trafic de ţigări: ZEGREAN ADRIAN IOAN, TURLEA EMIL, CIUS CIPRIAN, BRATOSIN DUMITRU IRIN în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de dare de mită şi aderare la un grup infracţional organizat şi RĂUŢI CLAUDIA pentru complicitate la infracţiunea de dare de mită şi aderare la un grup infracţional organizat.
De asemenea, din cadrul grupului infracţional care acţiona în zona P.T.F. Naidăş, judeţul Caraş Severin au fost arestaţi următorii:
Patru ofiţeri de poliţie de frontieră, BĂRĂGAN VALENTIN-IONICĂ, şeful P.T.F. Naidăş, judeţul Caraş – Severin, CEAN ORLANDO-GABRIEL, HERDI IOŢA şi SOARE ION IONUŢ în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat şi luare de mită, în formă continuată.
20 de agenţi de poliţie de frontieră: BÎLBĂ ION, CHIRIŢOIU VICTOR, CIOBOTARIU CLAUDIU, DĂGĂLIŢĂ ION, JUNC ADRIAN-ILIE, MUNTEA SABIN, RADU ADRIAN ILIE, LUCA CRISTIAN DANIEL, BABEŢI GHEORGHE-NORBERT, BARBULI CLAUDIU BOJIDAR, COHUŢ SORIN-ŞTEFAN, MOŢ VALENTIN-GHEORGHE, NISTORAN ION FLAVIUS, PANTEA SORIN MARIAN, BORCEANU CRISTIAN, TOPOLNICEANU MIHAI CRISTINEL, PRUTEANU CĂTĂLIN CIPRIAN, DUMITRAŞCU DANIEL, DRAGOTĂ SIMION, NOVANC ION FLAVIUS, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de luare de mită, în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.
Cinci lucrători vamali: IOVANOVICI DALIBOR, MIHĂILĂ CAMELIA, VERDEŢ I. GHEORGHE, ŢINTE OVIDIU GELU şi COMAN AURELIAN DAN în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de luare de mită, în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.
Pentru un număr de 20 de învinuiţi care acţionau în zona P.T.F. Naidăş, procurorii au dispus măsura obligării de a nu părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile, după cum urmează:
Un ofiţer de poliţie de frontieră: CONSTANTIN MIHAI în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de luare de mită, în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.
11 agenţi de poliţie de frontieră: BRUSTURE ADRIAN ION, CHIŞEREU ALIN DANIEL, FLOREA FLORIDA, INŢA VIORICA, NICOLA ION GHEORGHE, POPA ZORANCA NICOLETA, TUDOR ADINA ALEXANDRA, RAMBU LAVINIU MIHAI, HESSER SEBASTIAN, SZABO ŞTEFAN SORIN, CIOCĂNEL COSMIN GRAŢIAN în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de luare de mită, în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.
Două persoane suspectate de traficul cu ţigări: BUDIŞAN NICOLAE ALIN şi BUICĂ ION ADRIAN, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de dare de mită şi aderarea la un grup infracţional organizat.
Cinci lucrători vamali: NICOLIŢĂ VIRGIL, URSANU DOINA LUCREŢIA, LUPULOVICI SORIN, IORGOVAN CLAUDIU, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de luare de mită, în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat şi DRAGOMIR RĂDUŢU GHEORGHE lucrător vamal, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat.
NEDELCU VIORICA, controlor la C.N.A.D.N.R., în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de complicitate la luare de mită.
De asemenea, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au dispus cercetarea în stare de libertate a următorilor inculpaţi: ENACHE ADREIAN DAN, lucrător vamal la P.T.F. Naidăş, AUGUSTINOV PETRU, MICŞA ELENA şi BURDAN GHIŢĂ – CRISTIAN, lucrători vamali la P.T.F. Foeni, BADĂU TEODOR, lucrator vamal la Biroul vamal Moraviţa în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de luare de mită, în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat, şi STRĂUŢ SERGIU în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat. Faţă de aceştia instanţa de judecată a dispus măsura obligării de a nu părăsi ţara pe un termen de 30 de zile.
Acţiunile grupului infracţional care acţiona în zonele P.T.F. Moraviţa şi P.T.F. Foeni
În perioada octombrie 2010 – ianuarie 2011, la nivelul P.T.F. Moraviţa şi P.T.F Foeni din cadrul I.J.P.F. Timiş, în contextul existenţei unui grup infracţional organizat, ofiţeri şi agenţi de poliţie de frontieră împreună cu lucrători vamali au acţionat în vederea strângerii de sume de bani sub formă de mită, în schimbul nedenunţării şi neconstatării unor infracţiuni sau contravenţii comise de persoane care traficau ţigări sau alcool provenite din Serbia, la trecerea frontierei de stat a României.
Alegerea momentului favorabil pentru declanşarea activităţilor infracţionale şi stabilirea duratei de derulare a acestora se făcea numai după ce şeful de tură al lucrătorilor vamali şi şeful de tură al poliţiştilor de frontieră luau legătura cu ceilalţi membri ai grupului infracţional şi primeau confirmarea că întreaga zonă este supravegheată, astfel încât orice fel de controale făcute de instituţiile statului ar fi fost semnalate.
Sub coordonarea superiorilor, după introducerea ilegală a mărfii, unii dintre poliţiştii de frontieră au înlesnit introducerea ţigărilor în ţară şi au întreprins acţiuni de protejare a transporturilor de marfă ale traficanţilor pe traseul de deplasare până la locurile de depozitare a mărfii.
Prin modul de operare utilizat de membrii grupării criminale era stabilit ca, într-o primă etapă, banii şi foloasele remise de traficanţi sub formă de mită să fie colectate de către lucrătorii vamali, de cele mai multe ori, în tonetele acestora amplasate pe sensul de intrare în ţară. Acestea erau împărţite, în mod egal, de regulă, la sfârşitul programului de lucru, între şeful de tură al vameşilor şi şeful de tură al poliţiştilor. Ulterior, aceştia din urmă împărţeau banii lucrătorilor vamali şi poliţiştilor de frontieră.
Pentru a evita riscul descoperirii activităţii infracţionale cu ajutorul camerelor de vederi amplasate în perimetrul tonetelor de pe pistele de intrare şi ieşire din ţară, în situaţia în care exista bănuiala unui transport de marfă mai substanţial, lucrătorii vamali şi poliţiştii nu mai efectuau controlul autovehicul ci, în virtutea experienţei profesionale, apreciau cantitatea de ţigări care ar fi putut fi depozitată în respectivul autoturism şi, uzând de poziţia de forţă conferită de atribuţiile de serviciu, impuneau mituitorului să remită o sumă de bani estimată în raport de cantitatea de marfă apreciată a fi depozitată în respectivul autovehicul.
Din probele administrate până în prezent au rezultat următoarele aspecte privind activitatea infracţională a inculpaţilor: pentru a trece frontiera cu un bax de ţigări, traficanţii dădeau 50 de euro, iar pentru un cartuş de ţigări 1 euro, astfel încât o singură persoană ajungea să înmâneze lucrătorului vamal şi sume de 750 euro.
În mod similar, la P.T.F. Foeni, gruparea infracţională constituită acţiona pe acelaşi tipic pentru a înlesni pătrunderea în mod ilegal pe teritoriul României a unor produse precum ţigări şi alcool.
Activitatea grupului infracţional care acţiona la vama Naidăş
În perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, la nivelul Punctului de Trecere a Frontierei (P.T.F.) Naidăş, jud. Caraş-Severin, vameşii şi poliţişti de frontieră menţionaţi mai sus, precum şi alte persoane implicate în traficul cu ţigări, în contextul existenţei unui grup infracţional organizat, au acţionat în scopul comiterii unor infracţiuni de corupţie şi pentru a obţine importante beneficii financiare şi materiale.
În esenţă, lucrătorii de poliţie şi vameşii care şi-au desfăşurat activitatea la P.T.F. Naidăş au primit de la persoanele implicate în traficul ilegal cu ţigări, cu titlu de mită, în mod curent, diferite sume de bani şi alte foloase (în general, produse alimentare şi ţigări) pentru a facilita introducerea în România a unor cantităţi de ţigări netimbrate, provenite din Serbia. În concret, traficanţii de ţigări „achitau” aproximativ 50 de euro pentru un bax, respectiv 5 lei sau un euro pentru fiecare cartuş de ţigări, astfel că, în unele situaţii, se „încasau” sume cuprinse între 2.000 şi 2.700 de euro pe o tură.
În continuare, în cadrul fiecărei ture, spre sfârşitul programului de lucru, se proceda la împărţirea sumelor de bani colectate, după cum urmează: banii proveniţi de la traficanţi erau luaţi, în cele mai multe situaţii, de către lucrătorii vamali. La sfârşitul turei, unul dintre aceştia împărţea cu şeful de grupă al poliţiştilor de frontieră foloasele primite în două părţi, dintre care una destinată poliţiştilor de frontieră, iar cealaltă lucrătorilor vamali.
Ulterior, vameşii îşi împărţeau între ei partea care le revenea, iar şeful de grupă al poliţiştilor de frontieră remitea câte o parte din bani poliţiştilor care au fost de serviciu. Cuantumul banilor primiţi de către fiecare membru al grupului infracţional depindea de postul în care îşi desfăşura activitatea în schimb, aşa încât cei direct implicaţi în actul de luare a mitei sau cei care asistau nemijlocit la aceste acte primeau o sumă mai mare spre deosebire de ceilalţi. În acest sens, lucrătorii grupării infracţionale erau plasaţi în locuri şi momente de interes, aşa încât să se evite interpunerea în „procesul lucrativ” a persoanelor care îşi desfăşurau activitatea în mod corect.
În cadrul grupului infracţional organizat, pe lângă activitatea de împărţire a mitei, inculpaţii poliţişti de frontieră care deţineau şi calitatea de şef de tură sau de grupă, respectiv Herdi Ioţa şi Cean Orlando Gabriel, şi-au asumat şi atribuţii de coordonare a activităţilor: cunoaşterea şi darea acceptului pentru transporturile ilegale de ţigări şi repartizarea poliţiştilor pe posturi.
De asemenea, aceştia se asigurau şi cu privire la eventualele controale de la nivelul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Caraş-Severin pentru a proteja transporturile agreate. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul Bărăgan Valentin Ionică, şeful P.T.F. Naidăş, acesta a aderat la grupul infracţional organizat, în sensul că a beneficiat, în mod repetat, de bani sau alte foloase, provenite din sumele încasate de lucrătorii de poliţie cu titlu de mită, a cunoscut activitatea infracţională desfăşurată în punct şi a asigurat cadrul propice derulării întregii activităţi infracţionale prin omisiunea de a-şi controla subordonaţii.
Sub coordonarea superiorilor, poliţiştii de frontieră au facilitat introducerea ţigărilor în ţară şi au întreprins acţiuni de protejare a transporturilor pe traseu, până la locurile de depozitare temporară din Oraviţa şi localităţile limitrofe. La sfârşitul fiecărei ture, aceştia au primit cu titlu de mită diferite sume de bani de la şefii de tură ori de grupă, direct sau prin intermediul altor poliţişti.
La rândul lor, lucrătorii vamali cu funcţie de şef de tură sau cu o poziţie dominanta în cadrul grupului de vameşi, respectiv inculpaţii Mihăilă Camelia, Ţinte Ovidiu Gelu, Iovanovici Dalibor şi Verdeţ I. Gheorghe, aveau rolul de a colecta de la vameşii din subordine sumele primite de aceştia cu titlu de mită de la traficanţii de ţigări pe perioada turei respective, de a remite şefilor de tură ori şefilor de grupă ai lucrătorilor de poliţie jumătate din sumele colectate.
Lucrătorii vamali, de asemenea sub coordonarea şefilor de tură, pe lângă activitatea efectivă de primire a mitei, au luat măsuri de prevedere pentru a evita raza de acţiune a camerelor de luat vederi amplasate în perimetrul punctului de trecere a frontierei şi pentru a preîntâmpina conservarea unor eventuale probe.
Persoanele implicate în traficul cu ţigări au stabilit legături cu poliţiştii de frontieră şi cu lucrătorii vamali şi şi-au asigurat introducerea în ţară, în mod ilegal, a unor importante cantităţi de ţigări, prin coruperea persoanelor responsabile de paza şi verificarea activităţii de trecere a frontierei prin P.T.F. Naidăş.
Tuturor învinuiţilor şi inculpaţilor li s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală.
La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofiţeri din cadrul M.A.I. – Direcţia Generală Anticorupţie, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Inspectoratul General al Poliţiei de Române, Jandarmeria Română.
COMUNICAT - Fondul de investiţii britanic Carlson Ventures International, proprietarul Nachbar Services Limited, societate care controleazǎ 14,0250% din capitalul social al Oltchim, ia în considerare posibilitatea retragerii investiţiei sale în Oltchim SA şi vânzarea acţiunilor pe care le deţine la combinatul chimic.
Referitor la cedarea terenului şi a creditului despre care am vorbit în cursul acestei saptămâni, tranzacţia nu avea cum să fie cuprinsă în această declaraţia de avere [....]
Procurorii din cadrul DNA – Serviciul teritorial Piteşti efectuează acte de urmărire penală faţă de COSTESCU PAUL SORIN, administrator de fapt al SC STIPEX AG PREST SRL, VÎLCU MIHAI-GABRIEL, fost administrator de drept al S.C. VGM EXCLUSIVE S.R.L., precum şi faţă DUMITRACHE CORNEL NICOLAE, administrator cu procură al SC STIPEX AG PREST SRL şi TECUCEANU STELIAN, administrator de drept al S.C. STIPEX AG PREST S.R.L.
Premierul Emil Boc a declarat că Guvernul României sprijină funcţionarea Combinatului chimic Oltchim, dar totul se va decide la Bruxelles, unde Comisia Europeană trebuie să îşi dea acceptul pentru garanţia guvernamentală solicitată.
Din perspectiva abuzului de piaţă, declaraţiile PCC, ca acţionar ce nu deţine informaţii privilegiate, nu pot fi considerate manipulare de piaţă. Dimpotrivă, acestea constituie, pe de o parte, un apel la transparenţă, iar pe de altă parte, la îmbunătăţirea managementului, inclusiv prin restructurare, pentru a evita o serie de pericole care ameninţă Oltchim, în principal deterioarea continuă a situaţiei companiei, care poate duce la faliment sau insolvenţă.
Cele 10-12 milioane de romi din Europa ar trebui să beneficieze de măsuri la nivelul UE care promovează integrarea socială, culturală și economică, a declarat Comisia pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne luni. Înaintea prezentării comunicării Comisiei Europene referitoare la strategia UE pentru integrarea romilor, comisia parlamentară și-a făcut cunoscute prioritățile, printre care se numără accesul egal la ocuparea forței de muncă și educație, protecția drepturilor fundamentale, o mai bună folosire a fondurilor UE și implicarea femeilor de origine romă în dezvoltarea politicilor guvernamentale. 
Către Cabinetul Preşedintelui României 
