12 februarie - Ziua Internationala impotriva folosirii copiilor-soldati

UA-UE: Declaraţie comună cu privire la Ziua Internaţională împotriva folosirii copiilor-soldaţi

Sâmbătă, 12 februarie 2011, cu ocazia Zilei Internaţionale împotriva folosirii copiilor-soldaţi, Uniunea Africană şi Uniunea Europeană au transmis în comun un apel pentru promovarea păcii, securităţii şi stabilităţii în Africa şi Europa, şi pentru consolidarea eforturilor la toate nivelurile pentru a preveni conflictele şi de a proteja copiii de efectele războiului, inclusiv împotriva folosirii acestora drept combatanţi, sclavi sexuali sau servitori.

UA şi UE salută progresele realizate, inclusiv prin adoptarea rezoluţiei Consiliului de Securitate, 1882, care extinde monitorizarea ONU, prin mecanismul de raportare care include două încălcări suplimentare grave: uciderea, mutilarea şi alte violenţe sexuale împotriva copiilor. Cu toate acestea, UA şi UE rămân profund îngrijorate de situaţia copiilor afectaţi de conflictele armate, care continuă să lipsească copiii, în special, de accesul la servicii de educaţie şi de sănătate, şi de un cămin sigur.

Crescând într-un mediu conflictual, copiii continuă să se confrunte cu o violenţă de nedescris. Fiind recrutaţi pentru a lupta, răniţi sau ucişi, separaţi de familiile lor, aceştia sunt marcaţi emoţional, precum şi fizic, pe viaţă. Carta africană privind drepturile şi bunăstarea copilului interzice recrutarea şi participarea la ostilităţile sau luptele interne, pentru persoanele sub vârsta de 18 ani. Se solicită statelor membre să respecte şi să asigure respectarea regulilor dreptului umanitar internaţional, aplicabile în conflictele armate, care afectează drepturile copiilor.

Uniunea Europeană este hotărâtă să facă faţă impactului pe termen scurt, mediu şi lung, al conflictelor armate asupra copiilor, într-un mod eficient şi global. Mai precis, UE promovează punerea în aplicare a normelor internaţionale şi regionale în domeniul drepturilor omului şi a dreptului umanitar, lupta împotriva folosirii copiilor în forţele armate şi grupuri armate, reabilitarea şi reintegrarea foştilor copii soldaţi.

Emil Boc despre combaterea coruptiei si evaziunii fiscale

Declaraţii de presă pe tema combaterii corupţiei şi evaziunii fiscale



Emil Boc: Bună seara tuturor. Guvernul şi-a asumat ca obiectiv prioritar combaterea evaziunii fiscale şi lupta împotriva corupţiei. Motivul este simplu. Corupţia şi evaziunea fiscală înseamnă mai puţini bani la bugetul de stat, mai puţini bani la bugetul de stat înseamnă mai puţine resurse pentru investiţii, salarii, pensii sau alocaţii sociale. Din acest motiv, combaterea corupţiei şi evaziunii fiscale a rămas şi rămâne obiectivul prioritar al guvernului. În acest sens, încă de la mijlocul anului trecut, au fost luate două decizii extrem de importante în lupta împotriva corupţiei şi a combaterii evaziunii fiscale. În primul rând, a fost hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, prin care instituţiile publice cu atribuţii în domeniul combaterii evaziunii fiscale şi a luptei împotriva corupţiei au fost practic corelate ca atribuţii şi mijloace de acţiune în comun.

Pe de altă parte, am adoptat ordonanţa de urgenţă a guvernului nr.54 în vederea combaterii evaziunii fiscale şi, aşa cum puteţi vedea şi vă voi prezenta chiar şi în această seară, semnele bune ale aplicării acestui act normativ au apărut deja. Lupta pentru combaterea evaziunii fiscale cere fermitate. Ca şef al guvernului, sunt hotărât să merg până la capăt. Acţiunile pe care le vedeţi în aceste zile sunt dovada intensificării demersurilor de curăţire a instituţiilor publice de acte de corupţie şi, practic, evazioniste.

Ca şef al guvernului, vreau să asigur toate instituţiile statului implicate în combaterea corupţiei şi a evaziunii fiscale de sprijinul meu total. Reafirm toleranţa zero a guvernului faţă de corupţie şi evaziune fiscală. Ca şef al guvernului, am demis şi voi demite orice demnitar numit prin decizie a primului-ministru, demnitar împotriva căruia Parchetul a început urmărirea penală. În acest sens, a fost luată şi decizia de aseară în vederea demiterii şefului vămilor, în condiţiile în care Parchetul a început urmărirea penală împotriva şefului Autorităţii Naţionale a Vămilor.

Şi de aici înainte, dacă împotriva unui demnitar, fie că este vorba de secretar de stat, subsecretar de stat, şef de agenţie numit prin decizia primului-ministru, vreau să îi asigur pe toţi că decizia mea va fi la fel, dacă Parchetul începe urmărirea penală, va fi imediat destituit, ca o dovadă a faptului că la nivel guvernamental nu există nici un fel de toleranţă faţă de acte de corupţie sau de evaziune fiscală şi sper ca şi la nivel local autorităţile locale să aibă aceeaşi decizie acolo unde există acte de corupţie sau de evaziune fiscală.

Ce se întâmplă în vămile din România nu se întâmplă de ieri sau de astăzi. Este un mecanism perpetuat de peste 20 de ani. Doar acest guvern a avut curajul şi voinţa politică de a dezmembra frăţia evazionistă din vămi. Niciun alt guvern - fie de la PSD sau PNL - nu a luat măsuri pentru a combate corupţia şi evaziunea din vămile din România. De aceea, solicit opoziţiei să aibă decenţa de a-şi reprima impulsurile politicianiste şi de a lăsa instituţiile statului să-şi facă datoria, fără a implica factorul politic.

Corupţia nu are culoare politică şi orice persoană care încalcă legea, indiferent de apartenenţa sau neapartenenţa ei la un partid politic, trebuie să răspundă în faţa legii şi în faţa justiţiei. Spuneam că impactul aplicării Ordonanţei 54, cu privire la combaterea evaziunii fiscale, a început deja să-şi arate roadele. Şi o să vă prezint doar două date ca elemente în susţinerea acestei afirmaţii. Această ordonanţă s-a aplicat începând cu luna iunie-iulie 2010. În materie de TVA, de exemplu, dacă vom compara semestrul II 2009 cu semestrul II 2010, de aplicare în materia a TVA-ului, observăm că sunt următoarele încasări: au fost 17,2 miliarde de lei, în 2009, în semestrul II şi au fost 22,8 miliarde de lei în semestrul II din 2010.

Deci, avem un plus de 5,6 miliarde de lei. Trebuie să recunoaştem că 4,6 miliarde de lei, plusul, rezultă din majorarea TVA-ului. Dar există 1 miliard de lei în plus, ca o dovadă a faptului că această ordonanţă de urgenţă, pe care am emis-o în luna iunie, în vederea combaterii evaziunii fiscale, a început să-şi producă efectele. La fel şi în domeniul accizelor. Şi aici, dacă comparăm semestrul I 2010 cu semestrul II 2010, din momentul aplicării actului normativ care vizează combaterea evaziunii fiscale, putem observa următorul lucru: accize în semestrul I 2010 - 6,7 miliarde de lei; accize în semestrul II 2010 - 9,5 miliarde de lei. Deci, avem un plus de 2,8 miliarde de lei, din care 0,2 se datorează creşterii cotei de accize, iar 2,6 miliarde de lei se datorează implicării şi aplicării ordonanţei de urgenţă cu privire la combaterea evaziunii fiscale.

De asemenea, vreau să vă asigur că rezultatele acestor demersuri din aceste zile, de a curăţi instiuţiile din vamă de acte de corupţie şi practici evazioniste, se vor reflecta în încasări suplimentare la bugetul de stat. Asta va însemna că vom avea resurse financiare suplimentare pentru ceea ce înseamnă susţinerea investiţiilor, a locurilor de muncă şi, nu în ultimul rând, a plăţii obligaţiilor sociale pe care statul le are - salarii, pensii şi alte alocaţii ca atare. De aceea, profit de această ocazie ca, în încheiere, să spun foarte clar şi răspicat că acest guvern, indiferent de piedicile pe care unii sau alţii încearcă să le pună, va avea toleranţă zero faţă de actele de evaziune şi de corupţie şi va merge până la capăt.

Reporter: În scandalul şpăgilor de la vămi, apar nume ale membrilor PD-L. Pe dumneavoastră vă întreb dacă aveţi cunoştinţă de aşa ceva şi dacă veţi lua măsuri.

Emil Boc: Nu am cunoştinţă de aşa ceva. Această acţiune, aşa cum am spus, nu este îndreptată împotriva vreunui partid politic şi toţi cei care încalcă legea răspund în faţa acesteia şi în faţa justiţiei. Dar şi eu consider imoral să faci vinovat un partid politic de ce se întâmplă în acest moment la vamă, din moment ce acest partid politic este singurul care a avut şi are voinţa politică din ultimii 20 de ani să declanşeze, practic, un război pe faţă şi direct împotriva evaziunii fiscale şi pentru a aduce mai multe resurse financiare la bugetul de stat.

Reporter: De când ştia guvernul de acest sistem al şpăgilor din vămi?

Emil Boc: Guvernul a perfecţionat cadrul legislativ pentru a diminua evaziunea fiscală şi a diminua actele de corupţie, motiv pentru care, încă din luna iunie, corelat CSAT-Guvern-evaziune fiscală, am luat decizia de a da aceste acte normative pe care deja le aveţi în momentul de faţă.

Reporter: Deci, din iunie ştiaţi? Din iunie 2010 ştiaţi de acest sistem al şpăgilor?

Emil Boc: Noi am luat decizii pentru a diminua evaziunea fiscală şi a elimina actele de corupţie. Din nefericire, aceste practici sunt de 20 de ani, nimeni n-a avut curajul să se atingă de ele. Deci, dacă mă întrebaţi de când există asemenea practici, ele există de 20 de ani. Doar acest guvern are curajul să pună degetul pe rană. Asta este diferenţa între ce face acest guvern şi ce au făcut guvernele din ultimii 20 de ani.

Reporter: Mai am o singură întrebare.

Emil Boc: Vă rog.

Reporter: Preşedintele Fiscului, Sorin Blejnar, şi-a dat demisia sau a fost demis? Pentru că se tot vehiculează astfel de informaţii în presă.

Emil Boc: Nu, nu şi-a dat demisia. Am avut o analiză împreună cu ministrul finanţelor, cu preşedintele ANAF cu privire la ceea ce se întâmplă în acest moment. Am luat şi aseară decizia în urma consultării reciproce şi ceea ce am spus eu rămâne valabil, indiferent despre cine este vorba. Dacă împotriva vreunui demnitar pe care l-am numit prin decizia primului-ministru, Parchetul va declanşa urmărirea penală, în momentul imediat următor va fi demis, indiferent despre cine este vorba.

Aromânii din Republica Macedonia nu se simt români

Solicitare către Traian Băsescu: „România să-i recunoască pe Aromânii din România ca minoritate naţională"

Către Cabinetul Preşedintelui României

Domnului Traian Băsescu,

Preşedintele României

Palatul Cotroceni

Bucuresti – România

Stimate Domnule Preşedinte,

Ne adresăm Exelentei Voastre, în numele “Uniunii pentru cultură a aromânilor din Macedonia”, persoană juridică din 1997, cu sediu la Skopje, Republica Macedonia, privind cuvântarea ţinută de Dumneavoastră la APCE, Strasburg, la 27 ianuarie 2011.

Ne folosim de această ocazie pentru a ne adresa Exelenţei Voastre, după atâţia ani, de când sunteţi preşedintele României, cu câteva cereri, cam aceleaşi care au fost adresate şi domnului Ion Iliescu, când a fost în vizită la Skopje, tot în calitate de preşedinte al României.

Mai bine zis protestăm, domnule Băsescu, pentru faptul că noi, Aromânii din Republica Macedonia, nu ne simţim Români şi nu dorim ca din România să se vorbească în numele nostru. Faptul că sunt căteva personae care acceptă politica oficială a statului Român, fac asta numai din interese personale lucrative şi nu pentru interesele generale ale aromânilor.

Scopul principal al “Uniei” este păstrarea şi progresarea limbii şi culturii Aromânilor din Republica Macedonia şi obţinerea drepturilor lor, recunoscuţi, în Preambulul Constitutiei din 1991, când Republica Macedonia şi-a proclamat independenţa, ca minoritate, cu etnonimul “Vlasi”, şi ca “parte din poporul Aromân,” după schimbarea Constituţiei în urma evenimentelor din 2001. Deci, suntem recunoscuţi “ca parte din poporul Aromân”, recunoaştere care certifică existenţa poporului Aroman în Balcani. Acest câştig merită preţuit şi susţinut pe plan mai larg, balcanic şi european. Am căştigat noi aromânii ceva ce ne trebuia de mult, dar nu erau condiţii politice prielnice, ceva cum nu s-a mai căştigat după renumita Iradea al Sultanului Abdul Hamid II, din 1905.

Cererea noastră, stimate Domnule Preşedinte, este următoarea: România să-i recunoască pe Aromânii din România ca minoritate naţională, să recunoască existenţa LIMBII AROMÂNE şi a POPORULUI AROMÂN!

Luaţi exemplul Slavilor din Peninsula Balcanică, astăzi au devenit 7 popoare: Sloveni, Croaţi, Bosniaci, Sârbi, Muntenegreni, Macedoneni şi Bulgari. De ce am ales exemplul Slavilor? Pentru că ei au despărţit masa romanizată din Balcani şi 1400 de ani aromânii trăiesc separat de românii (celelalte mase latinizate din Serbia Occidentală, Montenegro, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia şi Slovenia au dispărut, dacă excludem mica insulă din Istria). Masa Slavilor a trăit tot timpul neseparată, dar romanitatea trăieşte de 1400 de ani separată, fără posibilitatea unei influenţe reciproce, dar cu marea posibilitate de influenţe cu totul străine: greacă, turcă, slavă şi chiar albaneză. Nu avem, astăzi, cam nimic în comun, în afară acelui fond mic de cuvinte comune.

Aici, Domnule Preşedinte, dorim să facem referire la politica dusă de România, începând cu sfârşitul sec. al XIX-lea şi în prima jumătate a secolui XX. Greşita concepţie cu impunerea manualelor în limba română, a istoriei şi a culturii române şi, mai mult, a conştiinţei românesti, s-a dovedit cu totul păgubitoare şi cu consecinţe catastrofale care, iată, dupâ atâta timp, sunt din păcate ireparabile.

Este adevărat că s-au făcut nişte progrese, pe plan cultural, dar efectiv ele nu şi-au atins bine scopul, din pricina pasului greşit cu introducerea impusă a limbii române în şcolile şi bisericile din Balcani, care, s-a văzut clar, a fost o limbă străină pentru aromâni şi n-a prins rădăcini. Greşita concepţie cu atrasul excelentelor cadre aromâne şi angajarea lor în slujbele româneşti, lipsa de concepţie pentru angajarea lor în domeniul culturii şi ştiinţei din locurile lor natale, a dus la expatrierea intelectualilor în România şi la sărăcirea fondului aromânesc din Balcani, de acasă.

Politica pe care a dus-o România faţă de aromâni s-a dovedit nu numai cu totul greşită şi dăunătoare, ci mai mult decât atât, în favoarea intereselor greceşti, care au fost depopularea regiunilor aromâne şi ocuparea lor de câtre greci. În momentele de cumpână, când se decidea soarta aromânilor, oamenii de stat români, dintotdeauna au fost mai mult dispuşi să-i ajute pe greci decât pe aromâni. Niciodată nu s-a creat o situatie politică în favoarea aromânilor, ba chiar au făcut din chestiunea aromână un adevărat platou de lupte meschine între partidele de la Bucuresti, care se schimbau la putere. Acest fapt a dus numai la dezbinarea şi instrăinarea între cadrele aromâne, fără crearea unui program politic.

Chiar şi atunci când toate şansele şi posibilităţile erau de partea României, nu s-a făcut nimic pentru Aromani! “Pacea de la Bucuresti”, de la 1913, care consfinţea împărţirea Macedoniei, după căderea Imperiului Otoman, este dovada clară a politicii adevărate care a dus-o România faţă de noi. Anul 1913 este începutul dramei Aromânilor, împărţiţi arbitrar, fără să fie întrebaţi, între mai multe state balcanice, abia întemeiate.

Pentru două judeţe, Silistra şi Caliacra, diplomaţii şi oamenii de stat români au vândut pentru totdeauna interesele Aromânilor!

În timpul Primului Război Mondial, România a mobilizat 10.000 de aromâni si cu 400 de ofiteri şi subofiţeri să lupte pentru interesele ei, iar pe de altă parte n-a făcut nimic când au proclamat aromânii “Autonomia Pindului”, în anul 1917. România îşi urmărea interesele ei. Sprijiniţi de România, cei 10.000 de aromâni voluntari ar fi putut căştiga independenţa statului aromân, putând deveni un factor regional-politic în anii următori. Preşedintele “Autonomiei” Ioan Ciulli a fost exilat, mizerabil, în Oradea.

Între 1925-1938 s-a făcut colonizarea Cadrilaterului, mai mult cu elementul aromân din Balcani. Fără nici un sprijin, numai cu promisiuni, au fost lăsaţi să se “descurce” singuri printre elementele naţionaliste bulgăreşti. Nici la Conferinţa de Pace de la Paris, România n-a făcut nimic in favoarea Aromânilor!

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, 1941-42 aromânii din Pind iarăşi au proclamat Principatul Pindului cu Alchibiad Diamandi, cu ajutorul nemţilor şi italienilor. Statul Român a preferat să stea deoparte. Un număr semnificativ de aromâni au fost mobilizaţi în armata României contra Rusia şi şi-au dat vieţile pe cămpurile de luptă. Fiind în acel timp în pact cu Germania şi Italia, totuşi România n-a recunoscut Principatul. Alchibiad Diamandi şi prim-ministrul Principatului Cola Matuşi chiar s-au dus la Bucuresti, însă au sfărşit în închisoare, unde primul dintre ei a şi murit. Documentele istorice şi dosarele lui Diamandi, Matuşi etc., sunt şi astăzi un tabu la Bucureşti, ele nefiind scoase la iveală pentru cercetare. Anumite surse afirmă că steagul “Autonomiei” din 1917 a fost donat Muzeului Militar unde a fost expus lăngă steagurile de la Mărăşti şi Mărăşeşti, iar astăzi din păcate nu ştim unde este.

După al Doilea război mondial, Marea Adunare Popularâ a României, a făcut târguială cu statul grec, cu obiectele bisericeşti şi şcolare şi cu alte bunuri materiale ale Aromânilor, numai pentru o biserică din Constanţa şi vreo clădire din Brăila, etc. Pe cine a întrebat România? Pe Aromâni, în nici un caz!

A fost cum a fost până la 1990. Dupâ 1990 însă, România şi-a continuat politica nefastă de care am vorbit mai înainte. Sunt trimişi la Skopje oameni care habar n-au ce înseamnâ “chestiunea aromână”! Ei îşi văd de “treaba” lor. Au venit umblând prin Macedonia o sumedenie de “politicieni”. Degeaba! De pomană i-am vorbit noi domnului Nicolae Mareş, de carte, fiind el scriitor, el numai “carne” a auzit. A se vedea aici şi cunoscutul “caz Grilakis” fiind un exemplu elocvent în politica României faţă de aromâni. Când s-au adus ajutoare materiale - hărtie, cerneală, maşini de scris, xeroxuri, casete audio şi video, toate s-au dus… nu se ştie unde.

Aprobarea de burse pentru studenţi din Macedonia ca şi din celelalte ţări - Albania, Bulgaria - a devenit o afacere lucrativă pentru ambele tabere. Fiecare bursă se vindea cu 500 de mărci germane (250 de euro). Toate activităţile dirijate din România în Albania şi Republica Macedonia au dus numai la certuri, şi dezbinări… Tactica este, ştim, foarte veche şi foarte eficace în orice moment istoric!

Acum câţiva ani a fost în vizită în Republica Macedonia chiar şi domnul Ion Iliescu, preşedintele de atunci al României, şi i s-a înmânat atunci, din partea “Uniunii” noastre, o scrisoare în care i s-a cerut recunoaşterea Aromânilor din România ca minoritate, recunoaşterea limbii aromâne şi crearea unui Episcopat Aromân în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, în Dobrogea, la Constanţa, unde trăieşte cea mai mare parte din populaţia aromânească şi unde slujesc cam 15 preoţi aromâni.

Nu am fost onoraţi cu nici un răspuns. Este oare în România acest fel de comportament politic uzual?

Domnule Preşedinte,

La toate întâlnirile cu “diplomaţii” români se accentuează faptul că România a dat, a cheltuit şi cheltueşte pentru Aromâni şi suntem acuzaţi de nerecunoştinţă! Insă, ni se pare, se “uită” cu rea-voinţă să fie adusă aminte contribuţia covârşitoare a Aromânilor în România!

- Ce rol a avut Andrei Şaguna pentru românii din Transilvania, câte şcoli a infiinţat, câţi studenţi a şcolit! Ce rol a avut la obţinerea independenţei bisericii ortodoxe române!

De aceea considerăm că a venit timpul ca şi România să ne ajute la înfiinţarea unui EPISCOPAT al Aromânilor, prin care am căştiga şi noi IDENTITATE NAŢIONALĂ ŞI ETNICĂ!

- Să mai amintim de Fundaţia Gojdu, pentru biserici, şcoli, burse pentru studenţii români?

- Câte biserici si mânăstiri au fost clădite prin toată România?!

- Câţi bani au fost daţi pentru terenul şi clădirea Academiei? Galbeni, nu lei de hârtie!

- Câţi savanţi şi oameni de cultură au dat Aromânii pentru România?

Desigur, tot ce au făcut, au donat, rămâne ca un bun cultural şi spiritual al României şi nu al Aromânilor!

- Astăzi numai un Gh. Hagi şi un Gigi Becali cât capital au adus în România, câte acte de binefacere au făcut etc.

În schimb, prin politica promovată, Aromânii devin tot mai “săraci” şi aproape să ajungă pe ultima treaptă a scufundării în “arheologie” – situaţie la care a contribuit şi lipsa de viziune a diplomaţiei oamenilor de stat ai României.

Domnule Presedinte,

În decursul istoriei, România s-a bucurat de susţinerea Franţei şi a reusit să ajungă “Mare” la 1918 şi, de curând, să intre în Europa Unită. Noi, din Republica Macedonia, ne-am bucurat sincer. Dar, ne intrebăm: de ce România nu-şi asumă aceeaşi demnă obligaţie şi să devină ca o Franţă a noastră? Sigur: noi îi vom fi recunoscători! Nu credem că Franţa a făcut acest gest politic faţă de România pentru că-i consideră francezi pe români sau pentru că le-ar fi condiţionat trecerea la catolicism! Vă veţi intreba poate: de ce ne mai adresăm României? Vă veţi intreba, poate, ce sprijin cerem din partea României!? Nimic mai mult, decât să fim recunoscuţi ca popor cu limba şi cultura lui aparte!

După această recunoaştere, România poate ajuta mult, sprijinind limba şi cultura noastră în cadrul său institutional. Se poate înfiinţa la Bucuresti un Institut Ştiinţific Aromân. Nu există un alt loc sau stat unde sunt aşa de multe cadre din toate domeniile ştiinţifice, dar trebuie pus accentul - aromâni şi aromâneşti.

La Facultatea de Filologie pot fi introduse ca materii de învăţământ, cu examene, precum: Limba şi Literatura Aromână, Literatura Populară Aromână, la Facultatea de Istorie, Istoria Aromânilor, (Istorie Antică, Medievală, Bizantină, Istorie Modernă) iar la Conservator, Muzica Aromână, etc.

Academia Română, trebuie să influenţeze sferele politice a.î. vom căstiga mai mult, ca o cultură, toţi, şi romanitatea orientală şi civilizaţia balcanică şi europeană, numai dacă vom fi declaraţi şi recunoscuţi ca un popor aparte. Academia Română ne poate ajuta, să fie găsite şi publicate documentele din care se va vedea că, aromânii întodeauna au avut aspiraţii statale: în timpul Bizanţului (Vlahia Mare, Vlahia Mică, Vlahia de Sus); fondarea şi mărirea ţăratului aromâno-bulgar cu Împăratul Ioniţă; în timpul turcilor au fost “liberi” şi autogestionaţi prin sistemul cunoscutelor Capitanate.

Avem nevoie de Contractele de vasalitate semnate cu toţi sultanii, felul administrării, obligaţiile, dar semi-independente cu şefi, mici dinastii, ereditari după vitejie; documentele din timpul “Republicii Suli” (1793-1803); ideea statalităţii în timpul primului şi celui de-al Doilea Război Mondial - Autonomia Pindului din 1917, Principatul Pindului 1941-47, Frontul pentru eliberare a poporului aromân în timpul Războiului civil din Grecia (1946-1949); drepturile noastre conform cu actele editate şi semnate de Congrese (Berlin, art. 23), Conferinţa Ambasadorilor de la Petersburg; memoriile aromânilor privind situaţia cu anexarea Tesaliei; chestiunile bisericeşti si Episcopatul Pindului; demnitari (Sultanul din l905, firmanele semnate de vizirii); Conferinţele de Pace sau orănduirea păcii (Sevr, 1920); actele organizaţiilor (Liga Naţiunilor, ONU, Strasbourg, Bruxelles) şi Convenţiile, Protocoalele, Harţile privind minorităţile, etc.

România ne poate ajuta, cu sprijinul şi buna voinţă a Academiei Romăne, şi în privinţa orănduirii vieţii bisericeşti. Se poate, şi se cade, să avem primul nucleu într-un Episcopat Aromân, în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, spre un viitor Episcopat al Pindului, aşa de mult dorit şi visat de înaintaşii noştri. Datoria noastră va fi cererile de recunoaştere a drepturilor politice şi înfiinţarea formaţiilor autonomiilor culturale, apoi şi administrative pe teritoriile care sunt Patria aromânilor, “Terra Valachorum”, cum s-a numit un timp de vreme (Tesalia, Pind, Epir, o parte din Macedonia Occidentală, Epirul din Albania, Muzachia, Colonja din Albania.

Stimate d-le Preşedinte,

Vom câştiga toţii, şi România va deveni si mai bogată cultural şi nu va avea nimic de pierdut! Numai astfel poate deveni România şi un exemplu pentru celelalte state din Balcani, unde Aromânii sunt autohtoni şi în număr mare.

Numai cu o astfel de politică, sub steagul Europei Unite, vom putea progresa şi vom putea trăi în toleranţă şi în respect pentru identitatea care şi-o revendică fiecare individ, fiecare etnie!

                      Cu stimă şi consideraţie,

                      Preşedinte al “Uniunii pentru Cultură a Aromânilor din Macedonia”,

                                                                                                              Dina Cuvata

 

 

 

*********************************************************

*****************************************

**************************

*************

*******

Vamesi si politisti arestati - acestia lucrau in Punctele de trecere a frontierei: Moravita, Foeni si Naidas

În zilele de 9 şi 10 februarie 2011, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au admis propunerile formulate de procurorii DNA şi au dispus arestarea preventivă faţă de 91 inculpaţi. Totodată, Curtea de Apel Bucureşti a dispus cercetarea în stare de libertate a unui număr de 6 inculpaţi faţă de care a dispus măsura obligării de a nu părăsi ţara pe un termen de 30 de zile. Faţă de această măsură, procurorii DNA au declarat recurs.

La datele de 8 şi 9 februarie 2011, procurorii anticorupţie au dispus măsura reţinerii pe o perioadă de 24 de ore faţă de un număr de 97 inculpaţi în timp ce, pentru un număr de 39 de persoane, procurorii au dispus măsura obligării de a nu părăsi ţara pe un termen de 30 de zile.


Astfel, din cadrul grupului infracţional care acţiona în zonele P.T.F. Moraviţa şi P.T.F. Foeni au fost arestaţi următorii:

Cinci ofiţeri de poliţie de frontieră, respectiv MATEI VIOREL LILIAN din cadrul la P.T.F. Moraviţa şi PĂNESCU FLORIN DAN din cadrul S.P.F. Deta, TĂNASE CĂTĂLIN TEODOR (şef de tură), DRAGOMIR VALERIAN (şef de tură) şi FELECAN RADU CĂTĂLIN în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat şi luare de mită, în formă continuată.
34 de agenţi de poliţie de frontieră de la P.T.F. Moraviţa, respectiv: MUNTEAN VALENTIN TITUS, DRĂGAN SEBASTIAN, DICU MARIAN MIHAI, VERDEŢ DORIN ADRIAN, IONESCU VALENTIN – LUCIAN, ANTONI DĂNUŢ, APOSTOL DARIUS, ARDELEAN FLORENTIN CLAUDIU, BĂNUŢ PETRIŞOR BOGDAN, MATEŞ CIPRIAN – MARIUS, PETCOV STOIAN, PORAV CIPRIAN IONUŢ, TOCACIU FRANCISC, MARINCU RĂZVAN, CHEVEREŞAN OLIWER, COJOCARU VASILE, BĂRBOSU OVIDIU MARIAN, TĂNASE VASILE, MANCIU MARIUS, ALEXOAEI ILIE, BÂRJOVANU IOAN, BILIUZ VALENTIN SORIN, BUDRIŞ CORNEL FLORIN, BUTTA LIVIU DĂNUŢ, IVANA MARIN, CHIOSA COSTINEL, RADA ION, COLF IULIAN, SURULESCU NICOLAE, HAŞU GABRIEL BEBE, IVANOVICI VICTOR SEBASTIAN, TOMA MARIAN COSMIN, GHIŢAN MARIUS DORIN în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de luare de mită în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.

12 lucrători vamali din cadrul Biroului vamal Moraviţa: PETRUŢA MARIUS HORAŢIU, SELEGEAN AUREL-IOAN (şef de tură), JURCUŢIU OLIMPIU, TARCEA PETRU, DĂRĂBUŢ FLORIN, DOBÎNDĂ FLORIN-SEVER, CHIRCULESCU SORIN-HOREA, UIUIU CLAUDIU-ADRIAN, STOIAN VELIMIR, BRAGA CRISTIAN-GRIGORE, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat şi luare de mită, în formă continuată şi NOVAC DORIN – LIVIU şi CUMPĂNĂŞOIU ANA în sarcina cărora s-au reţinut două infracţiuni de aderare sau sprijinirea sub orice formă a unui grup infracţional organizat şi două infracţiuni de luare de mită, în formă continuată.

Un agent de poliţie şi şef al Postului de Poliţie Moraviţa, CARAMATRAC ION – ALIN, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de luare de mită în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.

Un agent de poliţie S.P.F. Deta ŞUTEA MIHAI ADRIAN, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de luare de mită în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.

Un comisar de poliţie, POPA IOAN – CORNEL (şef de tură) la P.T.F. Foeni în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de luare de mită în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.

Patru agenţi de poliţie de frontieră de la P.T.F. Foeni: ŢĂPÎRDEA ANDREI, MOALEŞ CONSTANTIN, MAIER ADRIAN şi VRÂNCUŢ AUGUSTIN - ILIE în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de luare de mită în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.

Un agent de poliţie rutieră din cadrul I.P.J. Timiş, Poliţia Rutieră Deta: ŢĂRAN IOAN, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat şi luare de mită, în formă continuată.

Doi lucrători vamali la P.T.F. Foeni: MARTA MARIUS, CĂNCESCU CLAUDIU – DANIEL, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat şi luare de mită, în formă continuată.

Două persoane suspectate de trafic cu ţigări: DOROBANŢU GHEORGHE-CĂTĂLIN şi DAN SAVA în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat şi dare de mită.
De asemenea, pentru un număr de 19 învinuiţi care acţionau în zonele P.T.F. Moraviţa şi Foeni, procurorii au dispus măsura obligării de a nu părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile, după cum urmează:

Doi agenţi de poliţie S.P.F. Deta: DUDUMAN DUMITRU LUCIAN şi DARIE IOAN MARIAN în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de luare de mită în formă continuată.

Patru agenţi de poliţie la P.T.F. Moraviţa: SVERGINSKI ADRIAN SEBASTIAN în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat, DEGAN MARIAN LUCIAN, PALIMARIU CORINA şi MIHALAICHE NICOLAE în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de luare de mită în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.

Doi agenţi de poliţie la P.T.F. Foeni: CIOBOTARU ADRIAN şi MITROI RĂZVAN DUMITRU, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de luare de mită în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.

Patru lucrători vamali din cadrul P.T.F. FOENI II: PRISECARIU IOAN, OPREA TIBERIU, KURILĂ ANDREI şi MITROI LUCIAN, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de luare de mită în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.

Doi lucrători vamali la Biroul Vamal Moraviţa, respectiv GRIGUŢA RADU HORAŢIU şi VERDEŢ GHEORGHE în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de luare de mită în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.

Cinci persoane suspectate de trafic de ţigări: ZEGREAN ADRIAN IOAN, TURLEA EMIL, CIUS CIPRIAN, BRATOSIN DUMITRU IRIN în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de dare de mită şi aderare la un grup infracţional organizat şi RĂUŢI CLAUDIA pentru complicitate la infracţiunea de dare de mită şi aderare la un grup infracţional organizat.

De asemenea, din cadrul grupului infracţional care acţiona în zona P.T.F. Naidăş, judeţul Caraş Severin au fost arestaţi următorii:

Patru ofiţeri de poliţie de frontieră, BĂRĂGAN VALENTIN-IONICĂ, şeful P.T.F. Naidăş, judeţul Caraş – Severin, CEAN ORLANDO-GABRIEL, HERDI IOŢA şi SOARE ION IONUŢ în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat şi luare de mită, în formă continuată.

20 de agenţi de poliţie de frontieră: BÎLBĂ ION, CHIRIŢOIU VICTOR, CIOBOTARIU CLAUDIU, DĂGĂLIŢĂ ION, JUNC ADRIAN-ILIE, MUNTEA SABIN, RADU ADRIAN ILIE, LUCA CRISTIAN DANIEL, BABEŢI GHEORGHE-NORBERT, BARBULI CLAUDIU BOJIDAR, COHUŢ SORIN-ŞTEFAN, MOŢ VALENTIN-GHEORGHE, NISTORAN ION FLAVIUS, PANTEA SORIN MARIAN, BORCEANU CRISTIAN, TOPOLNICEANU MIHAI CRISTINEL, PRUTEANU CĂTĂLIN CIPRIAN, DUMITRAŞCU DANIEL, DRAGOTĂ SIMION, NOVANC ION FLAVIUS, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de luare de mită, în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.

Cinci lucrători vamali: IOVANOVICI DALIBOR, MIHĂILĂ CAMELIA, VERDEŢ I. GHEORGHE, ŢINTE OVIDIU GELU şi COMAN AURELIAN DAN în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de luare de mită, în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.

Pentru un număr de 20 de învinuiţi care acţionau în zona P.T.F. Naidăş, procurorii au dispus măsura obligării de a nu părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile, după cum urmează:

Un ofiţer de poliţie de frontieră: CONSTANTIN MIHAI în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de luare de mită, în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.

11 agenţi de poliţie de frontieră: BRUSTURE ADRIAN ION, CHIŞEREU ALIN DANIEL, FLOREA FLORIDA, INŢA VIORICA, NICOLA ION GHEORGHE, POPA ZORANCA NICOLETA, TUDOR ADINA ALEXANDRA, RAMBU LAVINIU MIHAI, HESSER SEBASTIAN, SZABO ŞTEFAN SORIN, CIOCĂNEL COSMIN GRAŢIAN în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de luare de mită, în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat.

Două persoane suspectate de traficul cu ţigări: BUDIŞAN NICOLAE ALIN şi BUICĂ ION ADRIAN, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de dare de mită şi aderarea la un grup infracţional organizat.
Cinci lucrători vamali: NICOLIŢĂ VIRGIL, URSANU DOINA LUCREŢIA, LUPULOVICI SORIN, IORGOVAN CLAUDIU, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de luare de mită, în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat şi DRAGOMIR RĂDUŢU GHEORGHE lucrător vamal, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat.

NEDELCU VIORICA, controlor la C.N.A.D.N.R., în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de complicitate la luare de mită.

De asemenea, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au dispus cercetarea în stare de libertate a următorilor inculpaţi: ENACHE ADREIAN DAN, lucrător vamal la P.T.F. Naidăş, AUGUSTINOV PETRU, MICŞA ELENA şi BURDAN GHIŢĂ – CRISTIAN, lucrători vamali la P.T.F. Foeni, BADĂU TEODOR, lucrator vamal la Biroul vamal Moraviţa în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de luare de mită, în formă continuată şi aderare la un grup infracţional organizat, şi STRĂUŢ SERGIU în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat. Faţă de aceştia instanţa de judecată a dispus măsura obligării de a nu părăsi ţara pe un termen de 30 de zile.

Acţiunile grupului infracţional care acţiona în zonele P.T.F. Moraviţa şi P.T.F. Foeni

În perioada octombrie 2010 – ianuarie 2011, la nivelul P.T.F. Moraviţa şi P.T.F Foeni din cadrul I.J.P.F. Timiş, în contextul existenţei unui grup infracţional organizat, ofiţeri şi agenţi de poliţie de frontieră împreună cu lucrători vamali au acţionat în vederea strângerii de sume de bani sub formă de mită, în schimbul nedenunţării şi neconstatării unor infracţiuni sau contravenţii comise de persoane care traficau ţigări sau alcool provenite din Serbia, la trecerea frontierei de stat a României.

Alegerea momentului favorabil pentru declanşarea activităţilor infracţionale şi stabilirea duratei de derulare a acestora se făcea numai după ce şeful de tură al lucrătorilor vamali şi şeful de tură al poliţiştilor de frontieră luau legătura cu ceilalţi membri ai grupului infracţional şi primeau confirmarea că întreaga zonă este supravegheată, astfel încât orice fel de controale făcute de instituţiile statului ar fi fost semnalate.

Sub coordonarea superiorilor, după introducerea ilegală a mărfii, unii dintre poliţiştii de frontieră au înlesnit introducerea ţigărilor în ţară şi au întreprins acţiuni de protejare a transporturilor de marfă ale traficanţilor pe traseul de deplasare până la locurile de depozitare a mărfii.

Prin modul de operare utilizat de membrii grupării criminale era stabilit ca, într-o primă etapă, banii şi foloasele remise de traficanţi sub formă de mită să fie colectate de către lucrătorii vamali, de cele mai multe ori, în tonetele acestora amplasate pe sensul de intrare în ţară. Acestea erau împărţite, în mod egal, de regulă, la sfârşitul programului de lucru, între şeful de tură al vameşilor şi şeful de tură al poliţiştilor. Ulterior, aceştia din urmă împărţeau banii lucrătorilor vamali şi poliţiştilor de frontieră.

Pentru a evita riscul descoperirii activităţii infracţionale cu ajutorul camerelor de vederi amplasate în perimetrul tonetelor de pe pistele de intrare şi ieşire din ţară, în situaţia în care exista bănuiala unui transport de marfă mai substanţial, lucrătorii vamali şi poliţiştii nu mai efectuau controlul autovehicul ci, în virtutea experienţei profesionale, apreciau cantitatea de ţigări care ar fi putut fi depozitată în respectivul autoturism şi, uzând de poziţia de forţă conferită de atribuţiile de serviciu, impuneau mituitorului să remită o sumă de bani estimată în raport de cantitatea de marfă apreciată a fi depozitată în respectivul autovehicul.

Din probele administrate până în prezent au rezultat următoarele aspecte privind activitatea infracţională a inculpaţilor: pentru a trece frontiera cu un bax de ţigări, traficanţii dădeau 50 de euro, iar pentru un cartuş de ţigări 1 euro, astfel încât o singură persoană ajungea să înmâneze lucrătorului vamal şi sume de 750 euro.

În mod similar, la P.T.F. Foeni, gruparea infracţională constituită acţiona pe acelaşi tipic pentru a înlesni pătrunderea în mod ilegal pe teritoriul României a unor produse precum ţigări şi alcool.

Activitatea grupului infracţional care acţiona la vama Naidăş

În perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, la nivelul Punctului de Trecere a Frontierei (P.T.F.) Naidăş, jud. Caraş-Severin, vameşii şi poliţişti de frontieră menţionaţi mai sus, precum şi alte persoane implicate în traficul cu ţigări, în contextul existenţei unui grup infracţional organizat, au acţionat în scopul comiterii unor infracţiuni de corupţie şi pentru a obţine importante beneficii financiare şi materiale.

În esenţă, lucrătorii de poliţie şi vameşii care şi-au desfăşurat activitatea la P.T.F. Naidăş au primit de la persoanele implicate în traficul ilegal cu ţigări, cu titlu de mită, în mod curent, diferite sume de bani şi alte foloase (în general, produse alimentare şi ţigări) pentru a facilita introducerea în România a unor cantităţi de ţigări netimbrate, provenite din Serbia. În concret, traficanţii de ţigări „achitau” aproximativ 50 de euro pentru un bax, respectiv 5 lei sau un euro pentru fiecare cartuş de ţigări, astfel că, în unele situaţii, se „încasau” sume cuprinse între 2.000 şi 2.700 de euro pe o tură.

În continuare, în cadrul fiecărei ture, spre sfârşitul programului de lucru, se proceda la împărţirea sumelor de bani colectate, după cum urmează: banii proveniţi de la traficanţi erau luaţi, în cele mai multe situaţii, de către lucrătorii vamali. La sfârşitul turei, unul dintre aceştia împărţea cu şeful de grupă al poliţiştilor de frontieră foloasele primite în două părţi, dintre care una destinată poliţiştilor de frontieră, iar cealaltă lucrătorilor vamali.
Ulterior, vameşii îşi împărţeau între ei partea care le revenea, iar şeful de grupă al poliţiştilor de frontieră remitea câte o parte din bani poliţiştilor care au fost de serviciu. Cuantumul banilor primiţi de către fiecare membru al grupului infracţional depindea de postul în care îşi desfăşura activitatea în schimb, aşa încât cei direct implicaţi în actul de luare a mitei sau cei care asistau nemijlocit la aceste acte primeau o sumă mai mare spre deosebire de ceilalţi. În acest sens, lucrătorii grupării infracţionale erau plasaţi în locuri şi momente de interes, aşa încât să se evite interpunerea în „procesul lucrativ” a persoanelor care îşi desfăşurau activitatea în mod corect.

În cadrul grupului infracţional organizat, pe lângă activitatea de împărţire a mitei, inculpaţii poliţişti de frontieră care deţineau şi calitatea de şef de tură sau de grupă, respectiv Herdi Ioţa şi Cean Orlando Gabriel, şi-au asumat şi atribuţii de coordonare a activităţilor: cunoaşterea şi darea acceptului pentru transporturile ilegale de ţigări şi repartizarea poliţiştilor pe posturi.

De asemenea, aceştia se asigurau şi cu privire la eventualele controale de la nivelul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Caraş-Severin pentru a proteja transporturile agreate. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul Bărăgan Valentin Ionică, şeful P.T.F. Naidăş, acesta a aderat la grupul infracţional organizat, în sensul că a beneficiat, în mod repetat, de bani sau alte foloase, provenite din sumele încasate de lucrătorii de poliţie cu titlu de mită, a cunoscut activitatea infracţională desfăşurată în punct şi a asigurat cadrul propice derulării întregii activităţi infracţionale prin omisiunea de a-şi controla subordonaţii.

Sub coordonarea superiorilor, poliţiştii de frontieră au facilitat introducerea ţigărilor în ţară şi au întreprins acţiuni de protejare a transporturilor pe traseu, până la locurile de depozitare temporară din Oraviţa şi localităţile limitrofe. La sfârşitul fiecărei ture, aceştia au primit cu titlu de mită diferite sume de bani de la şefii de tură ori de grupă, direct sau prin intermediul altor poliţişti.

La rândul lor, lucrătorii vamali cu funcţie de şef de tură sau cu o poziţie dominanta în cadrul grupului de vameşi, respectiv inculpaţii Mihăilă Camelia, Ţinte Ovidiu Gelu, Iovanovici Dalibor şi Verdeţ I. Gheorghe, aveau rolul de a colecta de la vameşii din subordine sumele primite de aceştia cu titlu de mită de la traficanţii de ţigări pe perioada turei respective, de a remite şefilor de tură ori şefilor de grupă ai lucrătorilor de poliţie jumătate din sumele colectate.

Lucrătorii vamali, de asemenea sub coordonarea şefilor de tură, pe lângă activitatea efectivă de primire a mitei, au luat măsuri de prevedere pentru a evita raza de acţiune a camerelor de luat vederi amplasate în perimetrul punctului de trecere a frontierei şi pentru a preîntâmpina conservarea unor eventuale probe.

Persoanele implicate în traficul cu ţigări au stabilit legături cu poliţiştii de frontieră şi cu lucrătorii vamali şi şi-au asigurat introducerea în ţară, în mod ilegal, a unor importante cantităţi de ţigări, prin coruperea persoanelor responsabile de paza şi verificarea activităţii de trecere a frontierei prin P.T.F. Naidăş.

Tuturor învinuiţilor şi inculpaţilor li s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală.

La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofiţeri din cadrul M.A.I. – Direcţia Generală Anticorupţie, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Inspectoratul General al Poliţiei de Române, Jandarmeria Română.
 
********************************************************
*****************************************
*******************************
*******************
***********
******

Constantin Roibu l-a dat in judecata pe jurnalistul Tiberiu Pirnau

Roibu Constantin, eternul manager de la Oltchim, a gasit finantare nerambursabila


În sfârşit, după ani de zile de frământări şi căutări febrile, s-au găsit resursele financiare necesare platformei chimice din Râmnicu Vâlcea - Directorul General al Oltchim, Constantin Roibu, îi cere jurnalistului Tiberiu Pîrnău, 130 milioane de euro, drept plată pentru aşa zise daune morale - Şeful de la combinat este sigur de verdict şi solicită publicarea hotărârii judecătoreşti în Ziarul de Vâlcea!

Să vezi şi să nu crezi! Cine şi-ar fi închipuit că un mărunt ziar local din Râmnicu Vâlcea, ar putea scoate Oltchim din situaţia economică în care a ajuns datorită unui management fără cap şi fără coadă. Eternul manager Constantin Roibu, nu crede că este "Ce-l dintâi chimist al României" şi refuză acest titlul onorific acordat de Ziarul de Vâlcea, cu toate că suntem mulţi gură-cască care credem că i se cuvine, având în vedere cei 20 de ani de când "s-a ataşat" de scaunul birolului său din clădirea pavilionului de la Oltchim.

În data de 7 ianuarie 2011, Constantin Roibu, l-a chemat în judecată pe jurnalistul Tiberiu Pîrnău, director al publicaţiei Ziarul de Vâlcea, pentru că acesta a încercat să demonstreze efectele dezastroase care au decurs ca urmare a modului necorespunzător şi defectos în care ar fi fost condus Oltchim. Ba mai mult! Roibu este foarte supărat pentru că jurnalistul vâlcean a îndrăznit să-l compare cu Marian Vanghelie. Cităm din Ziarul de Vâlcea: "Roibu concurându-l cu succes pe Marian Vanghelie şi care lecturează multe almanahe şi nu consultă niciodata Goagalul".

Foarte finuţ nenea Constantin Roibu. Cum să-l compari cu Marian Vanghelie? Eu unul i-aş pune puţin faţă în faţă... Primarul Vanghelie probabil nu ştie că se poate supăra şi el.

În septembrie 2009, cotidianul Info Puls, a publicat în mod nefericit articolul “Constantin Roibu închide combinatul Oltchim”. Reacţia şefului de pe platforma chimică a făcut ca în câteva ore să dispară articolul incriminant. Roibu a solicitat cotidianului vâlcean Info Puls, să desfacă contractul de muncă al angajaţilor care au îndrăznit să folosească numele său. Poate că acum înţelege şi Constantin Tanislav că a scăpat, ca prin urechile acului, de plata a câteva sute de milioane de euro - pentru "eroarea" "persoanelor vinovate", din redacţia Info Puls.

Printr-un comunicat de presă emis în data de 24 septembrie 2009, media vâlceană a fost somată să “colecteze” informaţii numai de la persoanele autorizate de OLTCHIM!
______________________________________________________________________________
24 septembrie 2009
[...]
• Solicit cotidianului Info Puls sa dea dovada de verticalitate si sa desfaca contractul de munca persoanelor vinovate de o asemenea eroare.
Presedinte Consiliul de Administratie
Director
General, Constantin Roibu
________________________________________________________________________

În ce ţară trăim?! Directorul de la OLTCHIM poate "solicita" patronilor din mass-media să desfacă contractele de muncă unor jurnalişti?! Măi frate, păi parcă auzisem că Roibu este preşedintele Consiliului de Administraţie al Oltchim, şi nu al unui ziar!

A dracului verticalitatea asta! Ne cocoşează de tot!


***********************************************************
*************************************
*********************
***********
******

Cazul Mircia Gutau - Remember

Romeo Rădulescu: "Atâta vreme cât eu ştiu adevărul, domnul primar Mircia Gutău este nevinovat."

Mircia Gutău descris de către denunţătorul său, Constantin Popescu.




Mircea Gutău a fost condamnat definitiv la trei ani şi jumătate de închisoare, în prezent fiind închis într-un penitenciar din Drobeta Turnu Severin.

Constantin Roibu, reclamat la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată

Comunicat - PCC SE dezaprobă practicile Preşedintelui Consiliului de Administraţie - Director General al Oltchim S.A., care distrug credibilitatea companiei Oltchim

PCC SE, principalul acţionar minoritar al Oltchim S.A., dezaprobă ferm practicile Preşedintelui Consiliului de Administraţie – Director General al Oltchim, de difuzare de informaţii false şi de manipulare a pieţei, practici care distrug credibilitatea companiei Oltchim.

În consecinţă, la data de 14 octombrie 2010, PCC SE a depus o plângere la CNVM şi o plângere penală la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată, împotriva Preşedintelui Consiliului de Administraţie – Director General al Oltchim, Constantin Roibu. Plângerea PCC SE are ca obiect manipularea pieţei prin difuzarea de informaţii false în mediul de afaceri, al industriei chimice şi cel financiar, prin intermediul mass-media.

În perioada 06-07 octombrie 2010, Preşedintele Consiliului de Administraţie – Director General al Oltchim a organizat şi realizat o campanie de dezinformare. La data de 06 octombrie 2010, în timpul celei de-a XXXI-a ediţii a Conferinţei Naţionale de Chimie, Preşedintele Consiliului de Administraţie – Director General al Oltchim S.A. a anunţat că Banca Comercială Română (BCR), principalul creditor al Oltchim, va deveni acţionar al companiei Oltchim.

În timpul Conferinţei de Chimie, Preşedintele Consiliului de Administraţie – Director General al Oltchim S.A a declarat că:
"În urma analizei facută de către consultant (Roland Berger Strategy Consultants), s-a confirmat că, după implementarea strategiei propuse de Oltchim, activitatea societăţii se va redresa şi compania va genera profit. BCR a acceptat concluziile acestui studiu şi a decis să devină acţionar al Oltchim prin conversia în acţiuni a unei părţi din creditul actual acordat societăţii".

Pe 07 octombrie 2010, aceleaşi informaţii au fost oficial trimise Bursei de Valori Bucureşti de către Preşedintele Consiliului de Administraţie – Director General al Oltchim S.A, printr-un comunicat oficial, ca element de noutate semnificativă în privinţa Oltchim.

Trimiterea comunicatului oficial de către Preşedintele Consiliului de Administraţie – Director General al Oltchim S.A a dus la creşterea rapidă a valorii acţiunilor Oltchim. Ca urmare a transmiterii comunicatului, preţul acţiunilor Oltchim a crescut cu 12%.

În rândul investitorilor a apărut convingerea că BCR va deveni acţionar al Oltchim şi că, aşa cum precizase Preşedintele Consiliului de Administraţie – Director General al Oltchim S.A în declaraţii în presă, alte bănci sunt, de asemenea, interesate să urmeze exemplul BCR şi să devină acţionari la Oltchim. Însă afirmaţiile făcute în comunicatul trimis în data de 07 octombrie 2010 către Bursa de Valori Bucureşti s-ar părea că nu sunt adevărate.

În data de 08 octombrie 2010, Preşedintele Consiliului de Administraţie – Director General al Oltchim S.A.,Constantin Roibu a revenit parţial asupra comunicatului din 07 octombrie 2010, prin trimiterea unei declaraţii de rectificare către Bursa de Valori Bucureşti, iar în 11 octombrie 2010 acesta a fost nevoit să retragă din nou comunicatul din data de 07 octombrie 2010 şi să-i retracteze integral conţinutul prin intermediul noului său comunicat prezentat pe 11 octombrie 2010.

Ambele comunicate din data de 08 octombrie 2010 şi 11 octombrie 2010 confirmă faptul că declaraţiile făcute de Preşedintele Consiliului de Administraţie – Director General al Oltchim S.A în intervalul 06-07 octombrie 2010, în timpul celei de-a XXXI-a ediţii a Conferinţei Naţionale de Chimie şi trimise către Bursa de Valori Bucureşti, nu au fost adevărate şi au difuzat informaţii false.

Acţiunea de mai sus îndeplineşte criteriile infracţiunii de manipulare a pieţei de capital, criterii reglementate şi stipulate de către legislaţia Uniunii Europene şi cea românească.

                                                                 PCC SE

*************************************
*****************************
***********************
***************
***********
******

Remember - Emil Boc pe vremea când avea nevoie de voturile angajaţilor de la Oltchim

Oltchim, 16 aprilie 2010 - Emil Boc: "Vom face funcţional Oltchimul de la 1 iunie, aşa cum am decis!"




Premierul Emil Boc prezent pe platforma chimică, în data de 16 aprilie 2010, preocupat de alegerile care tocmai se apropiau, declara: "Noi faţă de Uniunea Europeană ne-am îndeplinit tot ce am putut să facem. Acum procedurile legale sunt în derulare, vom mai reconfirma prin memorandum şi prin scrisoarea de confort aceste lucruri, şi pe de altă parte, prin alte modalităţi legale care stau la îndemâna noastră în plan intern, vom face funcţional Oltchimul de la 1 iunie [...2010], aşa cum am decis."


*******************************************
*********************************
***********************
**************
******

Guvernul a refuzat să acorde garanţia de stat solicitată de OLTCHIM

Visele eternului manager Roibu Constantin au fost spulberate de intervenţiile germanilor de la PCC SE - Angajaţii combinatului sunt sătui de promisiunile făcute de conducere. Salariile nu se mai dau la timp şi tot mai multe familii au probleme cu plata datoriilor la asociaţii, bănci, vecini...

Oamenii au început să se întrebe dacă nu ar fi fost buni banii germanilor, pentru că Roibu Constantin oricum şi-a făcut plinul. Acum când perspectivele sunt sumbre, pe cine îl doare în buzunar? Pe ne`a Vasile din secţie, sau pe ne`a Costică de la doi?

O veste tristă: Comisia Europeană a închis investigaţia privind o garanţie de stat în favoarea SC Oltchim SA, după ce Guvernul Român a informat CE că această garanţie nu a fost acordată.

Într-un comunicat de presă, Comisia Europeană informează că a iniţiat, în noiembrie 2009, o investigaţie aprofundată în domeniul ajutorului de stat, ca urmare a unor îndoieli asupra garanţiei care urma să fie emisă pentru un credit bancar în favoarea Oltchim, punând sub semnul întrebarii dacă aceasta corespunde condiţiilor stabilite în Cadrul temporar pentru măsurile de ajutor de stat - menite să sprijine accesul întreprinderilor la finanţare pe perioada crizei financiare.

Investigaţia a fost declanşată ca urmare a unei plângeri, conform căreia statul ar fi acordat garanţia pentru a acoperi 80% dintr-un credit bancar de 62 de milioane de euro, destinat Oltchimului în vederea achiziţionării petrochimiei de la Arpechim, un furnizor aflat în dificultate. Întrucât, între timp, autorităţile române au informat că această garanţie nu a fost acordată, Comisia Europeană nu mai poate continua investigaţia.

Cadrul temporar a fost instituit după falimentul Lehman Brothers, întrucât criza financiară declanşată îngreunase accesul întreprinderilor la finanţare. Una dintre principalele condiţii impuse de normele cadrului temporar aplicabil ajutoarelor de stat destinate economiei reale este că întreprinderile beneficiare trebuie să fie, în esenţă, solide. În cazul în care o întreprindere are dificultăţi care datează dintr-o perioadă anterioară crizei, iar statul membru doreşte să îi vină în ajutor, normele de ajutor de stat adecvate sunt Orientările privind salvarea şi restructurarea întreprinderilor.

*****************************************
******************************
*******************
***********
*****

DIICOT Buzău a destructurat o reţea de contrabandă

44 de percheziţii în Bucureşti, Buzău, Mizil şi Focşani



În urma efectuării a 44 de percheziţii la locuinţele mai multor suspecţi de contrabandă cu ţigări şi ilegalităţi la regimul materiilor explozive, poliţiştii au ridicat în vederea confiscării peste 50.000 de ţigarete, obiecte confecţionate pe bază de amestecuri pirotehnice, sute de litri de băuturi alcoolice şi sume mari de bani.

În această dimineaţă, peste 200 de poliţişti din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului de Poliţie Judeţean Buzău, Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Ploieşti, Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Buzău, Inspectoratelor de Poliţie Judeţene Prahova şi Vrancea, cu sprijinul ofiţerilor Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (D.G.I.P.I.) şi Serviciului Român de Informaţii (S.R.I.), sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Buzău, au organizat 44 de percheziţii în Bucureşti, Buzău, Mizil şi Focşani.

În locaţiile vizate, au fost identificate peste 50.000 de ţigarete, în pachete ce nu aveau aplicate banderole de marcaj legale, importante cantităţi de obiecte confecţionate pe bază de amestecuri pirotehnice, 200 de litri de băuturi alcoolice fără marcaje fiscale, sume mari de bani şi înscrisuri, cu privire la care se continuă verificările.

Zece persoane au fost conduse la sediile unităţilor de Poliţie şi Parchet pentru cercetări, anchetele fiind efectuate sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T.

Cercetările continuă în vederea stabilirii şi probării întregii activităţi infracţionale a suspecţilor.

***********************************
***********************
***************
**********

Procurorul Gâlcă Dinu acuzat pentru şantaj

DNA a trimis în judecată procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi

În perioada februarie-iulie 2009, Gâlcă Dinu, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, a pretins, a acceptat promisiunea oferirii şi a primit de la Bogdan Vasile, administrator al S.C. CISCOM S.R.L. Focşani, diverse foloase necuvenite (cum ar fi mese gratuite la restaurant şi produse alimentare în valoare de 3.200 lei) în scopul de a determina pe funcţionarii Prefecturii Vrancea să elibereze în favoarea lui Bogdan Vasile un titlu de proprietate pentru un teren în suprafaţă de 15 ha situat în intravilanul municipiului Focşani. Eliberarea actului respectiv urma să se realizeze în detrimentul altor persoane îndreptăţite să primească titlul de proprietate respectiv.

În luna iunie 2009, inculpatul Gâlcă Dinu, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, a acceptat promisiunea oferirii unor foloase materiale (cum ar fi produse alimentare), de la inculpatul Pohrib Costel, în scopul de a determina un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi să nu efectueze cercetări şi să adopte o soluţie de netrimitere în judecată a unei persoane faţă de care se efectuau acte de urmărire penală cu privire la infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.

În luna mai 2009, Gâlcă Dinu, în aceeaşi calitate, a acceptat propunerea lui Cozma Dumitru, notar public, de a constrânge o persoană să înmâneze suma de 5.000 lei lui Cozma Dumitru sub ameninţarea că, în caz contrar, i se va întocmi un dosar penal şi că va fi chemată în mod repetat la organele de urmărire penală, cu consecinţa aplicării unei pedepse cu închisoarea. La rândul său, inculpatul Şerban Alexandru, în perioada aprilie-septembrie 2009, în calitate de şef al Postului de Poliţie Vânători, jud. Galaţi, a acceptat propunerea lui Cozma Dumitru şi a exercitat asupra persoanei respective acelaşi tip de presiuni, în mod repetat. Întocmirea dosarului penal s-a realizat deşi starea de fapt era de competenţa unei instanţe civile. În aceste condiţii, persoana ameninţată i-a remis inculpatului Cozma Dumitru suma de 2.000 lei, sumă care nu i-ar fi fost remisă în condiţii normale.

În perioada aprilie-iunie 2009, Gâlcă Dinu a acceptat promisiunea oferirii şi a primit foloase necuvenite de la Tudosă Petrică promiţându-i că va obţine menţinerea sa în funcţia de director coordonator sau cel puţin de director coordonator adjunct la Direcţia Silvică Vrancea prin influenţa pe care o are asupra unor funcţionari publici. Intervenţia s-a realizat prin intermediul lui Popescu Ion şi a lui Bălan Alexandru şi a avut drept consecinţă menţinerea lui Tudosă Petrică în funcţia respectivă.

Fiind audiaţi în calitate de martori în prezentul dosar penal, Popescu Ion şi Bălan Alexandru au făcut afirmaţii mincinoase, în sensul că Gâlcă Dinu nu le-ar fi cerut să intervină pe lângă funcţionarii publici respectivi pentru menţinerea în funcţie a lui Tudosă Petrică. Foloasele pretinse şi primite de Gâlcă Dinu de la Tudosă Petrică au constat în înlesnirea întocmirii şi aprobării documentaţiei pentru schimbarea destinaţiei terenului forestier deţinut de mătuşa soţiei lui Gâlcă Dinu, transmis acestuia prin testament, în localitatea Lepşa, comuna Tulnici, jud. Vrancea, plata contravalorii construcţiei gardului împrejmuitor la acest teren, în sumă de 1.000 lei şi materialele necesare construcţiei acestuia în valoare de 2.241,06 lei cât şi înlesnirea construcţiei unei vile pe acelaşi teren.

Pentru a crea aparenţa de legalitate a achiziţionării materialelor de construcţie menţionate mai sus, Gâlcă Dinu l-a determinat pe Dumitraşcu Dorel, administrator al SC DORECOM IMPEX SRL, să întocmească în fals şi să înregistreze în evidenţa contabilă a firmei sale mai multe documente contabile (bonuri fiscale, avize de însoţire a mărfii). O parte din aceste acte contabile le-a remis inculpatului Dinu Gâlcă iar pe altele le-a prezentat procurorilor anticorupţie cu ocazia efectuării cercetărilor în acest dosar penal.

De asemenea, Gâlcă Dinu, în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, nu a menţionat în cuprinsul a şase declaraţii de avere depuse în perioada anilor 2007 – 2009 că deţine o clădire în municipiul Galaţi şi că a înstrăinat-o, cât şi că are o datorie în valoare de 250.000 lei către o societate comercială din Galaţi.

La rândul său, Dediu Lili, în calitate de administrator al SC PIACT CF SPIACT Galaţi SA, nu a înregistrat în evidenţele contabile ale firmei sale veniturile realizate din construirea imobilului menţionat mai sus, cu consecinţa prejudicierii bugetului de stat cu suma de 90.387,50 lei (reprezentând impozit pe profit şi TVA).

În afara aspectelor prezentate, pentru cinci abateri disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, constând în intervenţii pentru soluţionarea unor cereri, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii, Direcţia Naţională Anticorupţie a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, fiind exercitată acţiunea disciplinară împotriva procurorului GÂLCĂ DINU.

Potrivit acestui articol „Constituie abateri disciplinare intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii, precum şi imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror”.

Prin Hotărârea din 8 iunie 2010 a Consiliului Superior al Magistraturii, Secţia pentru procurori în materie disciplinară a respins acţiunea disciplinară din considerente de formă şi nu de fond. Concret, Comisia de disciplină din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nu a sesizat Secţia pentru procurori în mod legal, motiv care a făcut posibilă respingerea acţiunii disciplinare.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

GÂLCĂ DINU, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, în sarcina căruia s-au reţinut următoarele infracţiuni:

- trafic de influenţă, în formă continuată
- şantaj
- fals în declaraţii, în formă continuată
- instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată
- participaţie improprie la infracţiunea de uz de fals, în formă continuată

BOGDAN VASILE, administrator al S.C. CISCOM S.R.L. Focşani, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de cumpărare de influenţă,

POHRIB COSTEL, administrator al S.C. FKG MONTAGE SERVICE S.R.L. Tecuci şi S.C. GALTRADE S.R.L. Galaţi, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de cumpărare de influenţă,

ŞERBAN ALEXANDRU, agent de poliţie, şeful Postului de Poliţie Vânători, jud. Galaţi, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de şantaj

COZMA DUMITRU, notar public, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de şantaj

TUDOSĂ PETRICĂ, director la Direcţia Silvică Vrancea, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de cumpărare de influenţă

POPESCU ION, fost procuror inspector la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, membru al Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică Vrancea, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de mărturie mincinoasă

BĂLAN ALEXANDRU, avocat în cadrul Baroului de Avocaţi Galaţi, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de mărturie mincinoasă

DUMITRAŞCU DOREL, administrator al SC DORECOM IMPEX SRL Reghiu, judeţul Vrancea, în sarcina căruia s-au reţinut următoarele infracţiuni:

- fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată,
- fals intelectual prevăzut în Legea contabilităţii

DEDIU LILI, administrator al SC PIACT CF SPIACT Galaţi SA, director al ziarului local IMPARŢIAL, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de fals intelectual prevăzut în Legea contabilităţii.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

***************************************
******************************
*********************
**************
********

Emil Boc la dezbaterea Legii unitare a pensiilor din Camera Deputaţilor

În 2011, dacă se adoptă forma promovată de Guvern, tot mai trebuie să punem bani de la bugetul de stat, peste 3 miliarde de euro, să susţinem bugetul de pensii.





****************************
*******************
************

Rus Ioan, director al Grupului Şcolar „Alexandru Borza”, este judecat în stare de arest preventiv

În scopul obţinerii unor câştiguri materiale totalizând peste 30.000 de euro, în perioada iunie 2009 - iunie 2010, Rus Ioan, Văidăhăzan Ioan, Avram Dorel şi Cornoiu Ilie s-au implicat în fraudarea examenelor de bacalaureat - sesiunile de vară şi toamnă ale anului 2009 şi din vara anului 2010.

În schimbul unor sume de bani cuprinse între 250 şi 350 de euro pentru fiecare probă scrisă, sume pretinse şi primite de la un număr de 61 de candidaţi, inculpaţii – cadre didactice au promis că le vor înlesni acestor candidaţi promovarea în mod fraudulos a bacalaureatului. Pentru a asigura reuşita celor promise, inculpaţii s-au implicat în comiterea a nu mai puţin de 164 acte materiale de falsificare a lucrărilor de bacalaureat la probele scrise (între 1 şi 4 probe pentru fiecare candidat), sustragerea lucrărilor originale şi înlocuirea lor cu cele falsificate care au fost predate centrelor zonale de evaluare.

Astfel, în perioada iunie 2009 – iunie 2010, inculpatul Rus Ioan, în calitate de director al Grupului Şcolar „Alexandru Borza”, a pretins de la un număr de 33 de candidaţi suma totală de 23.650 euro, din care a primit efectiv suma de 22.350 euro şi 11.100 lei lăsând să se creadă faţă de aceşti candidaţi că are influenţă pe lângă unii din membri comisiilor de examen de la cele trei sesiuni de bacalaureat şi îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise. Din banii primiţi, inculpatului i-au revenit 18.550 euro şi 10.000 lei.

În cursul lunii iunie 2009, Rus Ioan i-a dat inculpatului Văidăhăzan Ioan suma de 2.000 euro pentru ca, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei de examen de la Centrul de examen Grup Şcolar „Alexandru Borza”, să îl ajute să fraudeze examenul de bacalaureat la probele scrise în interesul mai multor candidaţi.

De asemenea, în perioada august – septembrie 2009, Rus Ioan, prin intermediul inculpatului Văidăhăzan Ioan, i-a remis inculpatului Cornoiu Ilie suma de 1.800 euro pentru ca, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei de examen de la Centrul de examen de la Colegiul tehnic „Edmond Nicolau”, să îl ajute să fraudeze examenul de bacalaureat la probele scrise în interesul mai multor candidaţi proveniţi de la Grupul Şcolar Alexandru Borza.

În acest context, pe parcursul derulării examenului de bacalaureat, sesiunile iunie 2009 şi august – septembrie 2009, inculpaţii Rus Ioan, Văidăhăzan Ioan şi Cornoiu Ilie au falsificat un număr de 122 de lucrări în sensul că au creat aparenţa de legalitate a unor lucrări ce au fost redactate de către candidaţii favorizaţi în alte săli şi în alte condiţii decât cele reglementate de metodologia de examen. Lucrările redactate în sălile oficiale de examen au fost înlocuite de cei trei inculpaţi cu lucrările falsificate.

În aceeaşi modalitate, în sesiunea de bacalaureat din luna iunie 2010, cei trei inculpaţi au falsificat un număr de 42 de lucrări de la Centrul de examen Grup şcolar „Alexandru Borza”. Ca şi în anul anterior, cele 42 de lucrări originale redactate la proba de limba şi literatura română au fost înlocuite cu lucrările falsificate.

În cursul lunii iunie 2010, inculpatul Văidăhăzan Ioan a acceptat să primească de la Rus Ioan o sumă de bani al cărei cuantum nu i-a fost comunicat în mod concret pentru ca, în virtutea atribuţiilor cu care fusese învestit în calitate de membru în Comisia de bacalaureat, să faciliteze fraudarea examenului în vederea asigurării promovării candidaţilor care au plătit sume de bani în acest sens.

În cursul lunii iunie 2010, inculpatul Văidăhăzan Ioan, în calitate de membru al Comisiei de examen de la Centrul de examen Grup Şcolar „Alexandru Borza”, a primit de la doi candidaţi, printre care şi inculpatul Matiş Horaţiu, suma de 800 euro pentru ca, în această calitate, să îi ajute să promoveze în mod fraudulos examenul de bacalaureat la probele scrise pe care aceştia urmau să le susţină la centrul de examen mai sus menţionat.

În cursul lunii august 2009, inculpatul Văidăhăzan Ioan a pretins şi primit de la mai mulţi candidaţi, printre care şi inculpaţii Toth Marton Csaba şi Fărcaş Ioana Paula, suma totală de 3.400 euro şi 1500 lei, din care a rămas cu suma de 1.600 euro şi 1.500 lei, lăsând să se creadă că are influenţă pe lângă unii din membri comisiilor de examen de la Centrul de examen de la Colegiul tehnic „Edmond Nicolau” şi îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise de la examenul de bacalaureat.

În cursul lunii ianuarie 2010, Văidăhăzan Ioan a pretins şi primit de la un candidat suma de 300 euro, lăsând să se creadă faţă de acesta că are influenţă pe lângă unii membri ai comisiei de examen de la Centrul de examen de la Grupul şcolar „Alexandru Borza” şi îl poate ajuta să promoveze în mod fraudulos examenul de competenţe lingvistice pe care acesta urma să îl susţină la centrul respectiv.

La rândul său, în sesiunea de bacalaureat din august-septembrie 2009, inculpatul Cornoiu Ilie a primit de la inculpaţii Rus Ioan, Văidăhăzan Ioan şi Avram Dorel suma totală de 4.300 euro pentru ca, în calitatea sa de preşedinte al Comisiei de examen de la Centrul de examen de la Colegiul tehnic „Edmond Nicolau”, prin încălcarea atribuţiilor pe care le avea, să îi ajute să fraudeze examenul de bacalaureat la probele scrise în interesul mai multor candidaţi. În acelaşi scop, Cornoiu Ilie, în cursul lunii iunie 2010, a acceptat să primească de la inculpaţii Rus Ioan şi Avram Dorel o sumă de bani al cărei cuantum nu i-a fost comunicat în mod concret.

De asemenea, în cursul lunii august 2009 şi iunie 2010, inculpatul Avram Dorel, în calitate de director la Grupul Şcolar Didactica Nova şi director adjunct al Liceului „Victor Babeş” din Cluj Napoca, a pretins de la mai mulţi candidaţi suma totală de 14.650 euro, din care a primit suma de 13.950 euro, lăsând să se creadă faţă de candidaţii respectivi că are influenţă pe lângă unii din membrii comisiilor de examen de la cele două sesiuni de bacalaureat (august-septembrie 2009 şi iunie 2010) şi că îi poate ajuta să promoveze în mod fraudulos probele scrise de la bacalaureat.

În cursul lunii iunie 2010, inculpaţii Matiş Horaţiu şi Cesărean Viorel Grigore au dat inculpaţilor Văidăhăzan Ioan şi Avram Dorel sumele de 400 euro, respectiv 900 euro pentru a-i ajuta să promoveze în mod fraudulos examenul de bacalaureat la probele scrise.

De asemenea, în cursul lunilor iunie 2009 şi august - septembrie 2009, inculpaţii Moldovan Marinela, Colţa Pompei, Toth Marton Csaba, Fărcaş Ioana Paula, Mariş Ovidiu Gheorghe şi Nechifor Saveta au cumpărat, contra unor sume cuprinse între 250 şi 1.000 euro, influenţa pe care inculpaţii Rus Ioan, Avram Dorel şi Văidăhăzan Ioan au pretins că au pe lângă anumiţi membri ai comisiilor de examen de la centrele unde susţineau examenul de bacalaureat.

Totodată, susnumiţii, cât şi inculpaţii Moga Corina, Moldovan Elena, Mariş Vasile, Rus Tudor Dumitru, Radu Sergiu Mihai, Costin Alexandru, Desmirean Mircea şi Marton Izabela Andreea au falsificat lucrările scrise la unele probe în sensul că au redactat alte lucrări în alte săli decât cele de examen şi având la dispoziţie subiectele rezolvate, cunoscând că lucrările originale vor fi înlocuite cu cele falsificate.

În vederea confiscării speciale, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor Rus Ioan, Văidăhăzan Ioan şi Avram Dorel.

La data de 14 iulie 2010, Tribunalul Cluj a hotărât arestarea preventivă a inculpaţilor Rus Ioan şi Văidăhăzan Ioan pentru 29 de zile, respectiv pentru 20 de zile, Avram Dorel a fost arestat la 28 iulie 2010 prin decizia Curţii de Apel Cluj pentru 20 de zile iar Cornoiu Ilie a fost arestat la 20 august 2010, prin hotărârea Tribunalului Cluj, pentru 29 de zile (comunicatele nr. 281/VIII/3 din data de 14 iulie 2010, 305/VIII/3 din 28 iulie 2010 şi 325/VIII/3 din 20 august 2010 afişate pe site-ul www.pna.ro).

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Cluj.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

RUS IOAN, în stare de arest preventiv, director al Grupului Şcolar „Alexandru Borza” din Cluj Napoca, în sarcina căruia s-au reţinut următoarele infracţiuni:

- trafic de influenţă în formă continuată,
- două infracţiuni de dare de mită,
- complicitate la fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată,
- complicitate la sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată;

VĂIDĂHĂZAN IOAN, în stare de arest preventiv, director adjunct la Colegiul tehnic „Edmond Nicolau” din Cluj Napoca, în sarcina căruia s-au reţinut următoarele infracţiuni:

- luare de mită în formă continuată,
- trafic de influenţă în formă continuată,
- fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată,
- sustragere sau distrugere de înscrisuri în formă continuată

CORNOIU ILIE, în stare de arest preventiv, profesor universitar în cadrul Universităţii de Ştinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj şi consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Cluj, în sarcina căruia s-au reţinut următoarele infracţiuni:

- luare de mită în formă continuată,
- fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată,
- sustragere sau distrugere de înscrisuri, în formă continuată,

AVRAM DOREL, în stare de arest preventiv, director al Grupului Scolar „Didactica Nova” din Cluj Napoca şi director adjunct la Liceul „Victor Babeş” din Cluj Napoca, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de trafic de influenţă în formă continuată,

CESĂREAN VIOREL GRIGORE în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de cumpărare de influenţă;

MATIŞ HORAŢIU în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de dare de mită;

MOLDOVAN MARINELA în sarcina căreia s-au reţinut infracţiunile de cumpărare de influenţă şi fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată,

MOGA CORINA în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată,

RUS TUDOR DUMITRU, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată,

MOLDOVAN ELENA în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată,

RADU SERGIU MIHAI în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată,

MARIŞ OVIDIU GHEORGHE în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de cumpărare de influenţă şi fals material în înscrisuri oficiale,

TOTH MARTON CSABA în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de cumpărare de influenţă şi fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată,

COLŢA POMPEI în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de cumpărare de influenţă şi fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată,

FĂRCAŞ IOANA PAULA în sarcina căreia s-au reţinut infracţiunile de cumpărare de influenţă şi fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată,

NECHIFOR SAVETA în sarcina căreia s-au reţinut infracţiunile de cumpărare de influenţă şi fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată

DESMIREAN MIRCEA în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată,

COSTIN ALEXANDRU în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată,

MARTON IZABELA ANDREEA în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale şi

MARIŞ VASILE în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale.

****************************
******************
*************
********

Cosmin Vătafu, reţinut pentru trafic de influenţă www.eurovalcea.ro

Cosmin Vătafu, patronul firmei Rocom Center SRL, a primit 4.500 euro pentru a ajuta o femeie să promoveze examenul de titularizare ca profesor de religie


Vătafu, în vârstă de 33 ani, a fost reţinut, duminică, 12 septembrie 2010, de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, sub învinuirea de trafic de influenţă, după ce a pretins şi primit 4.500 euro pentru a interveni pe lângă conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Olt, în favoarea unei candidate la examenul de titularizare ca profesor de religie.

În fapt, la data de 6 octombrie 2009, un bărbat a formulat denunţ la Direcţia Generală Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Olt, împotriva lui Vătafu Cosmin, de 33 de ani, în care arăta faptul că i-a plătit acestuia 4.500 de euro pentru a influenţa rezultatul examenului de titularizare a soţiei pe postul de profesor. Femeia nu a promovat examenul în cauză, context în care soţul a încercat să recupereze banii oferiţi lui Vătafu, dar acesta a refuzat.

În baza denunţului depus de preotul din Vultureşti (Olt), Marin Luţu, ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Olt şi poliţiştii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Olt - Serviciul Investigare a Fraudelor au întreprins acţiuni specifice pentru cercetare şi urmărire penală.

Totodată, duminică, 12 septembrie 2010, ofiţerii D.G.A. – Olt împreună cu poliţişti din cadrul I.P.J. Olt, au efectuat o percheziţie la domiciliul lui Vătafu Cosmin, din municipiul Râmnicu Vâlcea şi au pus în aplicare mandatul de aducere la Parchet a inculpatului.

La aceeaşi dată, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, care a supravegheat şi coordonat întreaga activitate de cercetare şi urmărire penală, a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.
Inculpatul urmează să fie prezentat instanţei de judecată cu propunere de arestare preventivă.

Recursul depus de avocatul lui Cosmin Vătafu va fi judecat de magistraţii Curţii de Apel Craiova.

În mod întâmplător, site-ul firmei Rocom Center, a intrat în colaps...

**********************************************************************

Ion Toma, primarul din Laloşu, suspectat pentru luare de mită

Ion Toma: "Îmi scoase totul afară din casă!"

Astăzi, la ora 06.30, mascaţii au descins în Laloşu. Procurorii DNA au executat percheziţii acasă la primarul Ion Toma şi la primăria comunei. Primarul recunoaşte că a fost găsită o sumă importanta de bani, pe care o justifică prin vânzarea unor tractoare. "Nu mai am maşină, nu mai am nimic!", a declarat Ion Toma.



În casa primarului au fost găsite mai multe procese-verbale, 400 de ghiozdane "electorale", o maşină de spălat şi haine aduse din străinătate.